Curtea Supremă a Marii Britanii a decis: șoferii Uber sunt angajați, nu contractori independenți. Care este situația în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acest lucru înseamnă că sunt îndreptățiți să ceară drepturi de bază, precum concediu plătit și salariu minim, scrie The Guardian. Uber nu va putea ataca decizia mai departe.
Cuprins:
Curtea Supremă a Marii Britanii a respins apelul Uber, venit după o decizie istorică din anul 2016, când un tribunal de litigii de muncă a decis că șoferii Uber sunt de fapt angajați.
Cazul a pornit de la doi șoferi care au dat în judecată Uber în 2015. Uber a pierdut litigiul în octombrie 2016, dar apoi a făcut apel până la forul suprem.
Decizie unanimă
Decizia luată de cei șase judecători a fost unanimă și poate avea efect asupra a milioane de lucrători din economia digitală.
Astfel, toți șoferii Uber sau curierii aplicațiilor de livrare de mâncare, precum Takeaway, Glovo sau Food Panda, pot cere drepturi de bază, precum concediu plătit și pauze de odihnă.
Uber are 60.000 de șoferi în Marea Britanie, dintre care 45.000 în capitala Londra, aceasta din urmă fiind una dintre cele mai mari piețe ale Uber și cea mai mare din Europa pentru compania americană.
Contractele Uber sunt nule
„Curtea Supremă a respins, în unanimitate, recursul înaintat de Uber. Legea este destinată să ofere o anumită protecţie persoanelor vulnerabile care au foarte puţine de spus sau deloc cu privire la plată şi condiţiile lor de muncă‟, a declarat judecătorul George Leggatt.
Curtea a spus că orice contract care încearcă să ocolească protecția drepturilor de bază este nul și fără putere.
Mai mult, judecătorii au criticat contractele pe care Uber le-a înaintat șoferilor săi și i-a forțat să le semneze, afirmând că acestea „pot fi văzute ca având drept obiect oprirea unui șofer de la a cere drepturile acordate prin legislația aplicabilă‟.
Efecte asupra a milioane de oameni
James Farrar, secretarul general al sindicatului șoferilor și curierilor folosiți de aplicații, a spus că verdictul „va modifica fundamental economia digitală și va elimina exploatarea lucrătorilor, prin mijloace algoritmice și păcăleli contractuale‟.
Leigh Day, o casă de avocatură care reprezintă peste două mii de șoferi într-un caz asemănător, spune că aceștia au dreptul acum să primească până la 12.000 de lire sterline pe an.
Bătălia din California, câștigată de companii
Uber are probleme în privința statutului șoferilor și în alte țări. În statul american California, autoritățile i-au clasificat drept angajați.
În toamna anului trecut, Uber și Lyft au susținut un referendum prin care șoferii să fie din nou clasificați drept contractori independenți.
Aceasta a fost cea mai scumpă campanie electorală din lume și a trecut în noiembrie 2020, cu 58% din voturi.
În România sunt contractori
În România, situația Uber și a aplicațiilor de acest tip a fost tranșată de către Guvernul Dăncilă în luna mai 2019, dar numai pe jumătate.
Mai exact, la acel moment a intrat în vigoare noua lege a taximetriei, iar aplicațiile de transport precum Uber, Bolt și Clever/Free Now erau în afara legii. Taximetriștii au acuzat în mai multe rânduri Uber și companiile de car-sharing că le fac concurență neloială deoarece nu au autorizații și licențe.
Mai mult, taximetriștii au acuzat Uber că face și evaziune, deoarece nu plătește taxe în România pe comisioanele încasate, acestea ducându-se în Olanda.
Ulterior, autoritățile române au reglementat aplicațiile și platformele online. Noua lege privind transportul alternativ a intrat în vigoare în februarie 2020. Aceasta impunea condiția ca platformele online să fie autorizate de Ministerul Comunicațiilor și aducea și o serie de condiții pentru șoferi și mașini.
Relațiile muncă dintre platforme și șoferi nu sunt reglementate însă. Aceștia sunt în continuare văzuți de către companii drept contractori externi, după cum se vede din condițiile prezentate pe site-ul Uber.
Uber a tot încercat să fenteze legea
Societatea Uber a fost fondată în anul 2009, iar la început se numea Uber Taxi. În România, aceasta activează din 2015.
Principalele inovații aduse de Uber au fost comanda prin aplicație și faptul că șoferii sunt tratați drept contractori independenți, ceea ce ia de pe umerii companiei povara beneficiilor sociale pe care trebuie să le plătească.
Mai mult, șoferii sunt cei care trebuie să plătească pentru benzină și pentru cheltuielile necesare mașinii.
În 2017, Curtea Europeană de Justiție a decretat că Uber este serviciu de transport, nu aplicație, astfel că este obligat să aibă licențe și autorizații pentru a opera.
Pierderi masive
Uber s-a listat pe bursă în 2019. Compania a fost lovită dur de pandemie, când, din cauza restricțiilor, oamenii au apelat mult mai puțin la serviciile sale de transport.
Compania a fost salvată însă de afacerea cu livrare de mâncare, care a crescut spectaculos.
Recent, Uber a cumpărat Drizzly, un serviciu de livrare de alcool, iar anul trecut a cumpărat Postmates - o aplicație americană de livrare de mâncare.
În 2020, Uber a înregistrat pierderi de 6,77 miliarde de dolari, cu 20% mai puţin faţă de cele 8,51 miliarde de dolari înregistrate în 2019. Pierderile Uber vin din subvenționarea călătoriilor pentru pasageri și stimulentele oferite pentru atragere șoferilor și creșterea cotei de piață.
Veniturile Uber au scăzut de la 13 miliarde de dolari în 2019 până la 11,139 miliarde de dolari în 2020.
Compania estimează însă că va trece pe profit în acest an. Aceasta și-a vândut recent divizia de mașini autonome și a ieșit și de pe piața „taxiurilor aeriene‟.
În acest moment, Uber are o valoare bursieră de 109 miliarde de dolari.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
