Donald Trump este primul inculpat penal ales preşedinte al SUA: dosarele sale penale şi civile și posibilele soluționări ale acestora
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Donald Trump a fost reales marți la conducerea SUA deşi are statutul de infractor condamnat care îşi aşteaptă sentinţa la New York în cazul plăţilor disimulate către o actriţă porno şi încă încearcă să evite urmărirea penală în alte cazuri federale şi la nivelul unor state, relatează CNN şi Reuters.
Cuprins:
Este o situaţie unică. Niciodată până acum un acuzat penal nu a fost ales în cea mai înaltă funcţie din Statele Unite, la fel cum niciodată până anul trecut un fost preşedinte nu mai fusese acuzat penal
„Este clar că a meritat să se insiste agresiv pentru a amâna aceste cazuri cât mai mult posibil”, a declarat Jessica Levinson, profesor de drept constituţional la Loyola Law School.
Un judecător din New York ar trebui să îl condamne pe fostul preşedinte la sfârşitul acestei luni, după ce a amânat pronunţarea pedepsei înainte de ziua alegerilor pentru a evita orice aparenţă de afectare a rezultatului cursei prezidenţiale. Este de aşteptat ca avocaţii lui Trump să îi ceară judecătorului să mai amâne pronunţarea sentinţei, acum că el este preşedintele ales.
Trump a pledat nevinovat la toate acuzaţiile şi a declarat în repetate rânduri că, dacă va câştiga, intenţionează să îl demită pe procurorul special Jack Smith şi să pună capăt cauzelor federale împotriva sa pentru încercarea de a anula alegerile prezidenţiale din 2020 şi gestionarea defectuoasă a documentelor clasificate.
Sentinţa din New York
Trump este programat să apară într-o sală de judecată din New York pe 26 noiembrie pentru a primi sentinţa pentru condamnarea sa de la începutul acestui an pentru 34 de capete de acuzare de falsificare a înregistrărilor fiscale pentru a acoperi o plată, făcută în timpul campaniei din 2016, către vedeta de filme pentru adulţi Stormy Daniels, pentru ca aceasta să păstreze tăcerea în privinţa unei pretinse relaţii cu Trump.
Rămâne deschisă întrebarea dacă această sentinţă va mai fi pronunţată sau nu. Judecătorul Juan Merchan a dat un termen limită - 12 noiembrie - pentru a decide dacă anulează sau nu condamnarea, ca urmare a deciziei Curţii Supreme din această vară de a acorda preşedintelui o anumită imunitate prezidenţială. Dacă Merchan face acest lucru, acuzaţiile vor fi respinse, iar el nu va fi condamnat.
Dar dacă judecătorul decide să păstreze condamnarea intactă, este de aşteptat ca avocaţii fostului preşedinte să îi ceară lui Merchan să amâne sentinţa pentru a putea face apel. Iar dacă acesta nu acceptă, avocaţii intenţionează să facă apel la decizia privind imunitatea la curţile de apel de stat şi, eventual, la Curtea Supremă a SUA pentru a solicita instanţelor să amâne condamnarea lui Trump până la epuizarea tuturor căilor de atac, ceea ce ar putea dura luni de zile.
În cazul în care Merchan merge mai departe cu pronunţarea sentinţei, Trump ar putea fi obligat să execute până la patru ani de închisoare, însă judecătorul nu este obligat să îl condamne pe preşedintele ales la închisoare şi ar putea impune o pedeapsă mai mică, cum ar fi eliberarea condiţionată, arestarea la domiciliu, muncă în folosul comunităţii sau o amendă.
Orice sentinţă, desigur, va fi complicată de faptul că Trump urmează să preia funcţia la 20 ianuarie 2025. Este probabil ca avocaţii lui Trump să îşi adapteze apelurile pentru a ridica probleme constituţionale care să conteste că un judecător de stat poate condamna un preşedinte ales, ceea ce ar putea bloca cazul în instanţe timp de ani de zile.
Deoarece este un caz la nivel de stat (New York), Trump nu are puterea de a se graţia anul viitor, după depunerea jurământului.
Cazurile federale de la Washington şi din Florida
Victoria în alegeri a lui Trump este pe cale să aibă cel mai mare impact asupra celor două cazuri penale federale intentate împotriva sa de procurorul Smith în Washington DC şi în Florida.
Deoarece aceste cazuri au fost intentate în 2023, principala strategie juridică a lui Trump în cadrul acestora a fost să amâne procesele până după alegeri, astfel încât, dacă va fi ales, să îl poată demite pe Smith, ceea ce ar duce la încheierea celor două dosare. La sfârşitul lunii octombrie, fostul preşedinte a declarat că ar face un astfel de pas fără ezitare.
„Oh, este atât de uşor. Este atât de uşor”, a spus Trump când a fost întrebat de prezentatorul conservator de radio Hugh Hewitt dacă „s-ar graţia” sau „l-ar demite pe Jack Smith” dacă ar fi reales. „L-aş concedia în două secunde”, a spus Trump.
Demiterea lui Smith ar permite Departamentului de Justiţie şi procurorului general al lui Trump să renunţe la acuzaţiile împotriva sa şi să pună capăt proceselor.
Dar, până la ziua învestirii, pe 20 ianuarie, Smith are timp să îşi cântărească opţiunile cu privire la problemele cu care Departamentul Justiţiei nu a mai trebuit să se confrunte până acum.
Un prim obstacol ar fi dacă Biroul de consiliere juridică al Departamentului de Justiţie consideră că un preşedinte ales beneficiază de aceeaşi protecţie juridică împotriva urmăririi penale ca un preşedinte în exerciţiu. Această orientare ar determina următorul curs de acţiune, au declarat pentru CNN persoane informate cu privire la acest subiect.
Persoane apropiate procuroului Smith au declarat pentru CNN că acesta nu vrea să închidă cazul înainte de a primi ordinul de a face acest lucru sau de a fi dat afară de Trump. Conform legii federale, Smith trebuie să furnizeze un raport confidenţial privind activitatea biroului său către procurorul general înainte de a părăsi postul.
În cazul de la Washington, Smith l-a acuzat pe Trump în legătură cu eforturile acestuia de a anula pierderea alegerilor în 2020. Cazul a fost blocat timp de luni de zile, deoarece Trump a făcut presiuni asupra instanţelor federale pentru a-i acorda imunitate prezidenţială, iar în iulie Curtea Supremă a emis o hotărâre istorică prin care a declarat că acesta are o anumită imunitate în faţa urmăririi penale.
Judecătorul federal care supervizează procesul a decis ce aspecte din comportamentul lui Trump sunt protejate de imunitate, după ce luna trecută procurorii şi-au prezentat argumentele pentru care hotărârea nu ar trebui să aibă niciun impact asupra cazului.
Acuzaţiile aduse de Smith împotriva preşedintelui ales în Florida se referă la faptul că Trump a luat ilegal documente clasificate de la Casa Albă şi s-a opus încercărilor guvernului de a recupera materialele. Acest caz a fost respins în iulie de judecătoarea Aileen Cannon, însă procurorii au făcut apel la decizia acesteia, care a afirmat că numirea lui Smith de către procurorul general în funcţie, Merrick Garland, a încălcat Constituţia.
Cazul RICO din Georgia
Soarta imediată a cauzei penale a lui Trump din Georgia depinde în mare măsură de faptul dacă procurorul districtului Fulton, Fani Willis, o democrată, este descalificată de la urmărirea penală a cazului ca urmare a relaţiei sale romantice anterioare cu un coleg procuror. Dar chiar dacă i se permite să continue urmărirea penală, cazul ar fi aproape sigur periclitat, acum că Trump a fost ales.
Acuzaţiile penale împotriva lui Trump pentru încercarea de a anula rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020 sunt suspendate până ce curtea de apel decide dacă să o descalifice sau nu pe Willis, o decizie care nu este aşteptată până în 2025.
Dacă Willis este înlăturată, surse au declarat pentru CNN că este puţin probabil ca un alt procuror să dorească să preia cazul şi acesta va dispărea efectiv.
Surse familiare cu cazul au declarat că este puţin probabil ca un judecător la nivel de stat să permită continuarea procedurilor cât timp Trump este preşedinte şi, în acest scenariu, avocaţii lui Trump vor face cu siguranţă demersuri pentru a obţine respingerea cazului.
Nu există un răspuns clar la întrebarea dacă un procuror la nivel de stat, precum Willis, poate urmări în justiţie un preşedinte în exerciţiu.
Victoria lui Trump o obligă acum pe Willis să se confrunte cu această problemă constituţională, pe lângă problemele juridice existente care au creat deja incertitudini cu privire la viitorul cazului din Georgia.
Procese civile
Președintele reales al SUA se apără, de asemenea, într-o serie de procese civile, inclusiv cele referitoare la rolul său în atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA, două cazuri de defăimare a scriitoarei E. Jean Carroll şi un caz de fraudă civilă intentat de procurorul general din New York, în care Trump a fost obligat să plătească aproape 454 de milioane de dolari pentru declararea defectuoasă a veniturilor companiei sale Trump Organization.
În septembrie, curţile de apel (de stat şi federală) din New York au audiat argumentele pentru două dintre apelurile civile ale lui Trump.
Trump a pierdut două procese împotriva lui Carroll în 2023 şi 2024 în instanţa federală, după ce un juriu l-a găsit responsabil pentru abuz sexual asupra editorialistei şi defăimarea ei ulterioară. Două jurii i-au acordat lui Carroll despăgubiri de 5 milioane de dolari şi 83 de milioane de dolari.
O curte federală de apel a audiat în septembrie apelul lui Trump de a respinge primul verdict în cazul lui Carroll. Curtea nu a emis încă o decizie.
Mai târziu în cursul lunii, o curte de apel din New York a audiat argumente în eforturile lui Trump de a respinge sentinţa civilă de fraudă în valoare de 454 de milioane de dolari împotriva sa, în care un judecător a constatat că el, fiii săi adulţi şi compania sa au umflat în mod fraudulos valoarea activelor lui Trump pentru a obţine rate mai bune la împrumuturi şi asigurări. Curtea de apel formată din cinci judecători a părut dispusă să reducă cel puţin amenda impusă lui Trump, deşi nu a emis încă o decizie. Această hotărâre poate fi atacată la cea mai înaltă curte de apel din New York.
De asemenea, Trump se confruntă în continuare cu procese civile intentate de parlamentari democraţi şi alte persoane cu privire la rolul său în atacul din 6 ianuarie de la Capitoliu. Este posibil ca toate aceste cazuri să continue să se desfăşoare chiar şi în timp ce Trump îşi îndeplineşte al doilea mandat la Casa Albă. Într-o hotărâre a Curţii Supreme din 1997, care rezultă dintr-un proces civil în care a fost implicat preşedintele de atunci Bill Clinton, judecătorii au decis în unanimitate că preşedinţii în exerciţiu nu pot invoca imunitatea prezidenţială pentru a evita litigiile civile în timpul mandatului.
Aşadar, victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale este susceptibilă să pună capăt, în esenţă, proceselor penale intentate împotriva sa, cel puţin pentru cei patru ani în care va merge la Casa Albă.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
parpalache 06.11.2024, 21:29
Pai și noi avem penali necondamnați!Doar„pușcariabili”!Când se va primi„ok”-ul!
Monseur 06.11.2024, 23:35
Americhia isi da din nou cu stangul in dreptul. "Cea mai mare natiune" de pe pamant nu gaseste unul mai bun care s-o conduca, il pune din nou pe bufonul misogin. Atata pot cei care l-au votat si de unde e, nici Dumnezeu nu cere.
Sfantul__Cuvios_Pafnutie 07.11.2024, 01:27
Posibilele soluționări: judecătorii supuși legii gravitației, acuzatorii - celei a ceaiului special. Poftim, problemă rezolvată.