Economistul după cercetarea căruia a stabilit Trump tarifele e șocat: „Cum naiba au calculat? Au înțeles totul greșit”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Administrația Trump a anunțat recent un nou regim de tarife vamale, stârnind controverse în rândul experților economici. Potrivit The New York Times, metodologia folosită pentru calcularea acestor tarife ridică semne de întrebare cu privire la acuratețea și eficacitatea lor.
Cuprins:
Metodologia folosită de administrația Trump a avut erori
Brent Neiman, economist renumit și coautor al unui studiu folosit de Biroul Reprezentantului Comercial al SUA pentru a susține decizia de a impune tarife reciproce, a ieșit în public pentru a contesta metodologia folosită.
Într-un articol publicat recent, Neiman explică erorile fundamentale care au dus la calcularea unor tarife mult mai mari decât ar fi fost necesar. Răspunsul său critic este important nu doar pentru economiști, ci și pentru cetățenii și afaceri care ar putea suferi din cauza acestor politici.
În iunie 2018, Biroul Reprezentantului Comercial al SUA a publicat o metodologie destinată să explice cum au fost calculate tarifele impuse țărilor care aplicau taxe prea mari asupra produselor americane.
Ideea centrală a fost simplă: tarifele impuse de alte state ar trebui să fie echivalente cu cele aplicate de SUA. Totuși, Neiman și colegii săi, printre care Alberto Cavallo, Gita Gopinath și Jenny Tang, care au contribuit la cercetarea folosită pentru fundamentarea acestei metodologii, au descoperit rapid erori semnificative în interpretarea datelor.
Greșelile fundamentale în calculele Administrației Trump
Una dintre greșelile fundamentale a fost presupunerea că tarifele reciproce impuse de SUA ar putea elimina deficitele comerciale cu fiecare partener comercial, pe rând.
Neiman subliniază faptul că acest obiectiv este nerealist, deoarece dezechilibrele comerciale dintre două țări pot fi cauzate de o varietate de factori economici care nu au nimic de-a face cu protecționismul sau concurența neloială.
De exemplu, Statele Unite cheltuiesc mult mai mult pe îmbrăcăminte produsă în Sri Lanka decât srilankezii pe produse farmaceutice sau turbine cu gaz americane. Aceste diferențe reflectă diferențele în resursele naturale, avantajul comparativ și stadiul de dezvoltare al fiecărei economii.
În acest context, Neiman consideră că aplicarea tarifelor pentru a reduce deficitele comerciale la nivel bilateral nu este doar nerealistă, ci și periculoasă, având în vedere că nu iau în calcul interacțiunile complexe dintre economiile globale.
O eroare în formula folosită pentru calculul tarifelor
Mai mult decât atât, Neiman contestă și formula folosită de administrația Trump pentru calcularea tarifelor. Aceasta presupune că o creștere a tarifelor asupra importurilor nu va afecta importurile din alte țări și nu va avea niciun impact asupra exporturilor SUA.
O astfel de presupunere poate fi adevărată atunci când tarifele sunt impuse unui partener comercial mai mic, dar, în cazul unui conflict comercial extins, cum a fost cel cu China și Europa, ipoteza nu mai este valabilă.
De exemplu, impunerea unor tarife mari asupra pieselor auto japoneze ar putea determina creșterea cererii pentru importuri din Mexic, iar tarifele impuse ar putea declanșa represalii din partea altor state.
De asemenea, formula guvernamentală se bazează pe o rată de transmitere a prețurilor care nu corespunde cu cercetările efectuate de Neiman și colegii săi. În studiile lor din 2018 și 2019, aceștia au observat că tarifele de aproximativ 20% au dus la o creștere de aproape 19% a prețurilor importurilor din China, un fenomen cunoscut sub numele de „pass-through”.
Neiman subliniază că, în formula folosită de administrația Trump, această valoare a fost subestimată, ceea ce a dus la calcularea unor tarife mult mai mari decât cele care ar fi fost justificate de datele reale.
Implicațiile economice ale greșelilor din calcul
Greșelile metodologice menționate mai sus au implicații economice majore. În primul rând, tarifele calculate pe baza acestor erori sunt mult mai mari decât ar trebui să fie. Neiman sugerează că, dacă administrația ar fi folosit o valoare mai apropiată de 95% pentru „pass-through” din cercetarea sa, tarifele impuse ar fi fost doar un sfert din valoarea lor actuală.
Aceasta înseamnă că impactul economic asupra muncitorilor, afacerilor și consumatorilor ar fi fost mult mai mic, iar efectele negative asupra piețelor financiare și asupra relațiilor comerciale internaționale ar fi fost mult mai reduse.
Mai mult decât atât, tarifele impuse ar putea duce la o apreciere a dolarului american, ceea ce ar face exporturile americane mai scumpe și mai puțin competitive pe piețele internaționale.
Într-o perioadă în care economia globală este interdependentă, o astfel de politică ar putea duce la o recesiune economică globală, afectând nu doar SUA, ci și economiile partenerilor săi comerciali.
Necesitatea unei revizuiri a politicii comerciale
Critica adusă de Brent Neiman metodologiei folosite de administrația Trump subliniază importanța unui calcul corect și transparent al tarifelor comerciale.
Tarifele reciproce, deși o măsură protecționistă aparent rațională, pot avea consecințe economice devastatoare dacă nu sunt calculate corect. De asemenea, ele riscă să adâncească conflictele comerciale și să afecteze negativ economiile naționale.
Neiman subliniază că politica comercială a SUA ar trebui să fie revizuită pentru a reflecta realitățile economice globale și pentru a evita erorile metodologice care pot duce la decizii greșite.
Deși este un susținător al reducerii deficitului comercial al SUA, el nu crede că acest obiectiv poate fi atins prin aplicarea unor tarife reciproce mari, care nu sunt susținute de datele economice.
În lipsa unei revizuiri fundamentale a politicii, Neiman sugerează că administrația ar trebui să reducă tarifele calculate la cel puțin un sfert din valoarea lor actuală, pentru a evita repercusiunile economice dăunătoare.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
