Remușcările lui Einstein în legătură cu bomba atomică sunt scoase la licitație. Ce mai conține scrisoarea anti-război a fizicianului
![Albert Einstein ]nconjurat de studenții săi de la Princeton, New Jersey](https://images.libertatea.ro/1/NJdk9lGaHR0cHM6Ly9vY2RuLmV1L3B1bHNjbXMvTURBXy9lMzY0YjMxNi1lZDhlLTQ4MDItYjE2OS02MTQ1OTViZTZmOGYuanBlZ5GTBc0EsM0Cdt4AAaExBA)
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O scrisoare emoționantă a lui Albert Einstein din 1954 va fi scoasă la licitație. Documentul dezvăluie gândurile care-l măcinau pe celebrul fizician despre implicarea sa în dezvoltarea armelor atomice și cum îl laudă pe Mahatma Gandhi ca fiind un geniu politic. Scrisoarea, spune Livescience, oferă o perspectivă unică asupra remușcărilor lui Einstein față de rolul său în cursa nucleară globală.
Cuprins:
Einstein răspunde întrebării directe despre cooperarea sa în producția bombei atomice
Scrisoarea, intitulată "Despre participarea mea la proiectul bombei atomice", a fost redactată inițial în 1952 pentru o revistă japoneză. Einstein răspunde întrebării directe a editorului Katsu Hara despre cooperarea sa în producția bombei atomice, în ciuda cunoașterii puterii sale distructive imense.
În august 1939, Einstein a trimis o scrisoare faimoasă președintelui Franklin D. Roosevelt, avertizând despre posibilitatea ca Germania nazistă să dezvolte arme atomice. Acest lucru a determinat SUA să lanseze un program nuclear secret, cunoscut ulterior sub numele de Proiectul Manhattan.
Deși nu a fost implicat direct în dezvoltarea bombei atomice, Einstein și-a exprimat mai târziu remușcările pentru rolul său în convingerea SUA să creeze această armă devastatoare. Spre sfârșitul vieții, el a numit scrisoarea către Roosevelt "cea mai mare greșeală a mea".
Fizicianul spune că decizia sa a fost necesară în fața amenințării naziste
În scrisoarea din 1952, Einstein își exprimă puternicele sentimente pacifiste:
"A ucide în timp de război, mi se pare, nu este în niciun fel ceva mai bun decât crima obișnuită", a scris el.
Fizicianul recunoaște gravitatea situației care l-a determinat să acționeze:
"Eram pe deplin conștient de pericolul îngrozitor pentru întreaga omenire, dacă aceste experimente ar fi avut succes", a răspuns Einstein. "Nu am văzut nicio altă cale de ieșire", a adăugat el, explicând că perspectiva ca Germania să construiască prima o armă atomică era prea gravă pentru a fi ignorată.
În aceeași scrisoare, Einstein pledează pentru "abolirea radicală a războiului". El îl numește pe Mahatma Gandhi "cel mai mare geniu politic al timpului nostru" și laudă mișcarea de protest non-violentă a acestuia împotriva dominației coloniale britanice în India ca model pentru eliberare și acțiune politică.
Cât costă o perspectivă fascinantă a unuia dintre cei mai influenți oameni de știință
Scrisoarea care va fi licitată este prima versiune în limba engleză, tradusă în 1953 de fizicianul teoretic Herbert Jehle, cu ajutorul lui Einstein. Documentul poartă semnătura lui Einstein și conține câteva corecturi cu creionul ale unor greșeli de tipar din text.
Licitația se încheie pe 24 iunie, iar scrisoarea este estimată să se vândă între 100.000 și 150.000 de dolari. Acest document oferă o perspectivă fascinantă asupra gândurilor unuia dintre cei mai influenți oameni de știință ai secolului XX cu privire la consecințele etice ale descoperirilor științifice și responsabilitatea oamenilor de știință în fața societății.
Scrisoarea lui Einstein reprezintă o mărturie puternică a dilemelor morale cu care se confruntă oamenii de știință atunci când cercetările lor pot fi folosite în scopuri distructive. Ea rămâne relevantă și astăzi, în contextul dezbaterilor continue despre etica științei și tehnologiei.
