„Îi oferi o viață, iar când crește, îl arunci pe stradă. Ăsta este egoism”. Patru studenți din Turcia au grijă de câinii abandonați din București

„Haide, micuțule”, îi spune Doga unui câine mic, negru-tăciune, fluturându-i prin fața ochilor o jucărie colorată. Animalul urmărește obiectul din pluș și încearcă să-l prindă cu dinții. Când apucă în sfârșit jucăria, trage de ea și o smucește în dreapta și-n stânga. După câteva secunde, pierde bătălia și se trântește la pământ, dar Doga îi aruncă plușul mai departe, în țarcul cu iarbă verde. Câinele aleargă după ea.

Este luni, 30 august, iar la adăpostul Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) din Bragadiru este o hărmălaie de nedescris. Medicii veterinari și angajații se plimbă printre țarcurile câinilor pentru a-i hrăni și a le verifica starea de sănătate. Animalele latră de cum aud un pas sau o voce. Nu ceartă că au fost deranjați, ci cer atenție și mângâiere.

Îi pregătesc pentru adopție

De atenție și mângâiere au grijă cei patru studenți din Turcia să le ofere patrupedelor.

Recomandări

„Nicolae Iorga și seducția fascismului italian”, o carte care tratează zonele întunecate din viața savantului: „A fost pe cât de filantrop, pe atât de oportunist”

Sermet, Doga, Damla și Kardelen au între 20 și 21 de ani și învață la universități din Istanbul. Sermet urmează informatica, Damla, științe politice, în timp ce Kardelen și Doga studiază inginerie mecanică și, respectiv, animație. Domenii total diferite unul de altul. Ce au însă în comun cei patru?

„Toți iubim cățeii și am ales acest proiect tocmai pentru că ne plac câinii și vrem să petrecem timp cu ei. Și am ales România pentru că este o țară foarte frumoasă. Suntem încântați să fim aici”, spune Doga, în numele tuturor.

Stăm de vorbă în spațiul de joacă dintre padocuri, acolo unde cățeii sunt scoși la joacă. De trei săptămâni, responsabilitatea tinerilor este să plimbe cățeii prin țarc, pentru a-i obișnui cu lesa, să se joace cu ei și să-i mângâie. Practic, să-i obișnuiască cu oamenii, astfel încât să fie sută la sută pregătiți pentru adopție.

Recomandări

Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat cum se vor acorda bursele de merit: „Vom defini meritul altfel”

Tinerii care au ales al 15-lea obiectiv al ONU

Tinerii au ajuns în România prin AIESEC, cea mai mare organizație studențească internațională, cu peste 50.000 de membri la nivel global. Proiectele AIESEC sunt bazate pe cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU, adoptate în 2015, care reprezintă cele mai mari 17 probleme din lume. Este vorba, printre altele, despre sărăcie, infrastructură, educație, egalitate de gen și îmbunătățirea vieții animalelor terestre și acvatice.

Damla, Doga, Sermet și Kardelen au ales toți al 15-lea obiectiv de pe lista ONU: viața terestră. Iar adăposturile ASPA din București au fost cea mai bună alegere pentru ei, spun cei patru.

„Am venit aici să iubim cățeii, să-i mângâiem și să susținem adopția”, subliniază Damla.

10-15 câini sunt ridicați zilnic de ASPA de pe străzi

Au participat și la târgul de adopție din Parcul Izvor, care are loc în fiecare sâmbătă și duminică.

Recomandări

Spaniol implicat într-o fraudă de peste 200 de milioane de euro, arestat în România. Cum funcționa escrocheria

73 de căței și-au găsit deja familia în cele șase weekenduri de campanie. Bucureștenii care vor să adopte un câine încă își mai pot alege „patrupedul-pereche” în Izvor până pe 26 septembrie, în fiecare weekend, între 10.00 și 13.00.

Cifra este aproape constantă, pentru că numărul de adopții este cam același cu numărul câinilor care ajung în adăposturi. 10-15 câini sunt ridicați zilnic de ASPA de pe străzile din Capitală. Mai ales pui.

„În Turcia, avem mulți câini pe străzi. Dar cei de aici (din adăposturile din București, n.r.), par fericiți. Și cred că este un lucru bun că au aceste adăposturi, pentru că dacă sunt pe străzi, nu au ce mânca. În schimb, aici, oamenii au grijă de ei”, spune Damla.

Egoismul abandonului

A avut ea însăși o pisică, dar a murit cu doar câteva săptămâni înainte ca Damla să ajungă în România. Sermet și Doga au și ei tot pisici, pe care le-au adoptat de pui.

Oamenii care abandonează animalele sunt egoiști. Iau câini acasă, au grijă de ei cât sunt pui, iar când cresc, îi aruncă pe stradă. Adică tu îi oferi o viață, o casă, și când crește, îl abandonezi.

Damla:

„Cred că indiferent ce animal de companie ai, câine sau pisică sau altceva, tot o ființă vie este și trebuie să ai grijă de ea. Animalul e ca un om”, punctează și Doga.

„Animalele sunt ca niște copii care nu cresc niciodată”, adaugă Damla.

Cum sunt tratați câinii în Turcia

Turcia nu are o statistică a numărului de animale abandonate, însă numai în Istanbul, cel mai mare oraș din Turcia, cu o populație de peste 15,4 milioane de locuitori, numărul de câini de pe străzi este estimat la aproape 130.000. Iar cel al pisicilor, undeva la 163.000, potrivit datelor oficiale de la sfârșitul anului 2018. În capitala Ankara, pe străzi sunt aproximativ 18.000 de câini și alte peste 10.000 de pisici.

Animalele fără stăpân, în special câinii, sunt o obișnuință în peisajul urban din Turcia. Câinii sunt foarte prietenoși, pentru că ei cresc de mici cu prezența omului. Localnicii îi hrănesc și le dau apă, iar autoritățile le asigură tratamente medicale și adăpost, dacă și când au nevoie, iar după ce îi sterilizează și îi microcipează, le dau drumul înapoi în aceeași zonă din care i-au luat. În acest fel, animalul este într-un perimetru pe care-l cunoaște deja și îi este mai ușor să găsească mâncare și adăpost.

Turcia, o nouă lege pentru protecția animalelor fără stăpân

Lucrurile s-au schimbat în urma protestelor și a presiunii provocate de fotografiile cu grămezi de cadavre de câini uciși care au circulat pe internet. În 2004 a apărut prima lege a protecției animalelor, la fel ca în România, care obligă autoritățile să reabiliteze animalele fără stăpân, în loc să le ucidă. În perioada 2004-2018, aproximativ 1,2 milioane de animale fără stăpân au fost sterilizate și 1,5 milioane au fost vaccinate în toată țara, potrivit New York Times.

Recent, chiar înainte de vacanța parlamentară, Turcia a adoptat o nouă lege care aduce modificări importante în ceea ce privește protecția animalelor. A fost interzisă vânzarea câinilor și pisicilor în pet shop-uri, au fost eliminate animalele din circuri și delfinarii, iar stăpânii de animale sunt obligați să aibă documente de identificare pentru acestea.

Deși descrisă ca un rai al animalelor fără stăpân care pot umbla libere pe stradă, Turcia se confruntă deseori cu violențe și agresiuni ale oamenilor asupra lor. La începutul anului trecut, trei bărbați au fost condamnați la 10 ani de închisoare după ce au otrăvit, în Ankara, 16 câini. Ei au pus pesticid în carnea de pui pe care le-au dat-o animalelor.

Pedeapsa este una uriașă comparativ cu pedepsele date de instanțele din România în astfel de cazuri. Spre exemplu, tânărul de 18 ani din Alba Iulia care a maltratat, strangulat și apoi a aruncat de la etaj o pisică a primit doar o amendă penală de 1.500 de lei. Legea românească permite pedepse de cel mult un an de închisoare, iar ONG-urile din domeniu reclamă că autoritățile preferă să dea doar amenzi.

Trei lucruri despre România

Dacă-i întrebi ce le place cel mai mult la România, Sermet, Doga, Damla și Kardelen vor pune pe primul loc oamenii.

„Sunt buni, sunt generoși și avem deja mulți prieteni aici”, spun ei, la unison.

Ar mai fi câinii, „evident”, și nu în ultimul rând, mâncarea, pe care o găsesc asemănătoare cu mâncarea tradițională turcă. Au fost în special impresionați de faimoșii mici de la Terasa Obor.

Planuri pe termen lung nu au. Momentan, vor să se bucure de vacanță, să termine facultatea și apoi vor vedea ce le rezervă viitorul. De un lucru sunt siguri toți patru: vor reveni curând în România. Pentru oameni și pentru căței.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 23

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro