Legea privind programul SAFE ajunge azi pe masa CCR: se decide dacă aceasta este sau nu constituțională
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate joi sesizarea de neconstituționalitate formulată de 53 de deputați împotriva legii de aprobare a OUG nr. 21/2026 privind implementarea Programului SAFE. Parlamentarii susțin că actul normativ conține dispoziții care depășesc cadrul de reglementare al instrumentului european destinat consolidării industriei de apărare.
Cuprins:
UPDATE ora 14:45 - CCR a declarat constituțională legea de aprobare a ordonanței care reglementează cadrul legislativ pentru derularea programului european SAFE de înarmare. Judecătorii constituționali au respins sesizarea depusă de peste 50 de deputați din AUR, SOS România și PACE.
CCR analizează legea de aprobare a OUG privind Programul SAFE
Curtea Constituțională a României dezbate, în ședința de joi, sesizarea de neconstituționalitate depusă de un grup de 53 de deputați împotriva Legii pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 21/2026.
Actul normativ modifică și completează Ordonanța de Urgență nr. 62/2025 privind măsurile de implementare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului referitor la Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), destinat consolidării industriei europene de apărare.
Sesizarea a fost depusă la CCR în data de 27 mai 2026 și vizează atât legea în ansamblul său, cât și anumite dispoziții considerate de semnatari ca fiind în afara obiectului de reglementare al Programului SAFE.
Potrivit liderului grupului parlamentar S.O.S. România din Camera Deputaților, Simona Macovei Ilie, sesizarea privește legea adoptată de Parlament în procedură de urgență, înregistrată sub numărul PL-x nr. 283/2026. Parlamentarii susțin că actul normativ include reglementări care nu au legătură directă cu implementarea instrumentului european SAFE și care vizează domenii precum Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), administrația publică locală, regimul juridic al funcției publice, Codul administrativ, precum și achizițiile publice și contractele aflate în derulare.
În documentul transmis Curții Constituționale se arată că sunt contestate dispozițiile referitoare la numărul maxim de posturi din unitățile administrativ-teritoriale, depunerea jurământului de către aleșii locali, funcția publică și derogările în materia achizițiilor publice, a contractelor în curs și a angajamentelor financiare asumate în cadrul Instrumentului SAFE.
Argumentele invocate în sesizarea de neconstituționalitate
Autorii sesizării susțin că legea supusă controlului de constituționalitate încalcă mai multe prevederi constituționale, inclusiv cele referitoare la statul de drept, calitatea legii, separația puterilor în stat și rolul Parlamentului. De asemenea, sunt invocate aspecte privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență, regimul juridic al autorităților administrației publice locale, regulile privind bugetul public național și raportul dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene.
Potrivit motivării, mecanismul normativ introdus prin OUG nr. 21/2026 „depășește cadrul de implementare a instrumentului european SAFE”, prin includerea unor dispoziții considerate fără legătură directă și necesară cu obiectul reglementării europene invocate.
Ce solicită deputații Curții Constituționale
Semnatarii cer Curții Constituționale să admită sesizarea și să constate neconstituționalitatea legii în ansamblul său. În subsidiar, aceștia solicită declararea ca neconstituționale a prevederilor care, în opinia lor, reglementează materii străine de obiectul Instrumentului SAFE, inclusiv cele referitoare la PNRR, administrația publică locală, funcția publică și derogările aplicabile în domeniul achizițiilor publice.
„Solicităm Curţii Constituţionale să admită prezenta sesizare şi să constate că legea criticată este neconstituţională în ansamblul său. În subsidiar, solicităm Curţii să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor prin care Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2026 reglementează materii străine de obiectul Instrumentului SAFE, respectiv dispoziţiile referitoare la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, administraţia publică locală, numărul maxim de posturi din unităţile administrativ-teritoriale, depunerea jurământului de către aleşi locali, funcţia publică, precum şi dispoziţiile care instituie derogări insuficient delimitate în materia achiziţiilor publice, contractelor în curs şi angajamentelor financiare asumate în cadrul Instrumentului SAFE”, se arată în textul sesizării la CCR, potrivit News.ro.
Legea contestată a fost adoptată de ambele Camere ale Parlamentului în procedură de urgență și a fost depusă la Secretarul General al Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale, înainte de promulgare.
România folosește SAFE pentru cea mai mare etapă de achiziții militare
Programul SAFE este instrumentul european prin care statele membre pot accesa împrumuturi pentru apărare. România are la dispoziție 16,68 de miliarde de euro, bani care merg atât către echipamente militare, cât și către infrastructură duală.
Dintre aceștia, 4,2 miliarde de euro sunt alocate infrastructurii, mai exact capetelor de autostradă A7 și A8. Restul de 12,48 de miliarde de euro merg către echipamente militare. Pe lângă contractul cu Rheinmetall pentru mașinile de luptă, lista completă a contractelor semnate în programul SAFE include sisteme antiaeriene și muniție, securitate cibernetică și centre de date, nave, sisteme MANPAD Mistral, elicoptere H160 și H145, avioane Spartan, autospeciale pentru intervenții de urgență și sisteme de drone.
Guvernul spune că România nu pierde banii SAFE
Guvernul respinge informațiile potrivit cărora România ar pierde bani din programul SAFE din cauza contractelor care nu au fost semnate până la 30 mai.
„România nu pierde fonduri și nici accesul la alocarea financiară aprobată prin instrumentul SAFE ca urmare a evoluției achizițiilor singulare”, a transmis Guvernul. Executivul susține că Planul național SAFE continuă conform etapelor asumate, iar alocarea de 16,68 de miliarde de euro rămâne disponibilă integral. În perioada următoare, Grupul de lucru interinstituțional coordonat de Cancelaria Prim-ministrului va continua implementarea programului SAFE. Guvernul spune că obiectivul principal este stimularea industriei de armament și de utilizare duală din România, dar și integrarea producătorilor români în lanțurile europene de producție.
dorusan 04.06.2026, 09:07
Parlamentarii care au trimis SAFE la CCR se bucură de imunitate. În mod normal ar înfunda pușcăria pentru influențarea securității naționale și promovarea intereselor pro-ruse.