LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 853 | Atacuri cu drone în Rusia: depozit de muniții, distrus în regiunea Voronej

Rusia a anunţat marţi că a schimbat 90 de prizonieri de război ucraineni pe care îi deţinea cu 90 de soldaţi ruşi deţinuţi în Ucraina, în urma medierii Emiratelor Arabe Unite, informează Agerpres, care preia AFP.

„La încheierea procesului de negocieri, 90 de soldaţi ruşi care se aflau în pericol de moarte în captivitate au fost repatriaţi de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev”, a declarat Ministerul rus al Apărării pe Telegram.

„La schimb, au fost predaţi 90 de prizonieri de război ale forţelor armate ucrainene”, a adăugat el, precizând că schimbul s-a efectuat sub „medierea umanitară” a Emiratelor Arabe Unite.

Ultimul schimb de amploare de prizonieri între beligeranţi datează din februarie, când a avut loc un schimb de câte 100 de prizonieri.

Emiratele Arabe Unite mediază, de asemenea, întoarcerea copiilor ucraineni din Rusia.

Rusia şi Ucraina au făcut schimburi de sute de prizonieri de la începutul ofensivei ruse, în februarie 2022 şi schimbă în mod regulat rămăşiţele soldaţilor ucişi.

Recomandări

Cât de important este portofoliul primit de România în Comisia Europeană. Europarlamentar PNL: „E gol, zero competențe”

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a susţinut marţi că dacă Occidentul subestimează determinarea Moscovei, acest lucru ar putea conduce la consecinţe „tragice şi fatale”, întrucât Statele Unite şi aliaţii lor se confruntă cu o putere nucleară, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Mai multe detalii: Rusia, mesaj ameninţător către Occident: A ales confruntarea cu o putere nucleară majoră

Patru persoane au fost rănite într-un atac rusesc asupra Harkovului, în nord-estul Ucrainei, a declarat un oficial, potrivit Sky News.

Guvernatorul regional Oleg Synegubov a declarat că Rusia a lovit satul Bobrivka cu „cel puțin patru” bombe aeriene ghidate în această după-amiază.

Două femei, în vârstă de 87 și 40 de ani, și doi bărbați în vârstă de 67 și 56 de ani au fost răniți, a spus el.

Femeile au fost tratate la fața locului, în timp ce cei doi bărbați au fost spitalizați pentru tratament.

Consiliul Uniunii Europene, ce reuneşte statele membre ale blocului comunitar, a aprobat marţi proiectul de acord de securitate între UE şi Ucraina, care urmează să fie semnat săptămâna aceasta în timpul unei vizite pe care preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski o va efectua la Bruxelles, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Recomandări

Televiziunea chineză arată cum ar putea avea loc debarcarea din Taiwan. „Ziua zero”, serialul menit să-i pregătească pe taiwanezi | VIDEO

Anunţul a fost făcut în faţa presei la finalul unei reuniuni a miniştrilor afacerilor europene din cele 27 de state membre de către titulara Ministerului de Externe belgian, Hadja Lahbib, a cărei ţară se află la finalul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE, care va fi preluată pe 1 iulie de Ungaria.

Ambasadorii statelor UE au ajuns luni la un acord politic asupra angajamentelor de securitate care vor oferi Ucrainei mai multă siguranţă şi predictibilitate din partea UE pe termen lung, în contextul războiului cu Rusia.

Semnarea acordului este aşteptată săptămâna aceasta, în timpul unei vizite pe care preşedintele ucrainean Volodomir Zelenski o va efectua la Bruxelles.

Ucraina a încheiat în ultimele luni o serie de acorduri bilaterale de securitate cu state membre ale UE şi NATO, inclusiv cu SUA.

În acordurile de acest fel, care cuprind şi anexe secrete, aliaţii Ucrainei se angajează să-i ofere acesteia ajutor militar şi alte tipuri de asistenţă (susţinerea industriei militare ucrainene, instruirea soldaţilor ucraineni, cooperarea în materie de transfer de informaţii, sprijinirea apărării cibernetice etc.), pentru a face faţă războiului în desfăşurare cu Rusia şi pentru a oferi Kievului aranjamente de securitate provizorii în perspectiva unei eventuale aderări la NATO.

Recomandări

Pagerele luptătorilor Hezbollah au explodat: cel puțin nouă morți și 2.800 de răniți, printre care și ambasadorul Iranului în Liban | VIDEO

Volodimir Zelenski a salutat decizia CPI de a emite mandate de arestare pe numele lui Serghei Șoigu și Valeri Gherasimov și și-a exprimat speranța că, într-o zi, criminalii de război vor ajunge după gratii, relatează Zerkalo Nedeli.

Zelenski a remarcat că decizia CPI indică inevitabilitatea pedepsirii rușilor pentru atacurile barbare cu rachete efectuate asupra infrastructurii civile din Ucraina.

El a adăugat că Ucraina așteaptă noi mandate de arestare pentru conducerea rusă. Potrivit acestuia, aceasta este singura modalitate de a-i priva pe ocupanți de sentimentul de impunitate care le alimentează crimele. „Tragerea la răspundere – aceasta este singurul mijloc de a pune capăt” crimelor de război, a declarat șeful statului ucrainean.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marţi că Rusia a comis „multiple încălcări” în Peninsula Crimeea, ocupată și anexată de Moscova în martie 2014, relatează agenția de presă DPA, citată de Agerpres.

„Cazul se referă la acuzațiile guvernului ucrainean cu privire la încălcări ale drepturilor omului care au făcut parte dintr-o campanie de represiune dusă de la începutul anului 2014 în Crimeea, care a inclus în special dispariții, rele tratamente, detenție ilegală, imposibilitatea de a renunța la cetățenia rusă, suprimarea mass-mediei ucrainene și a limbii ucrainene în școli, arestarea preventivă în condiții de supraaglomerare, urmăriri penale și condamnări pentru acuzații inventate ca represalii pentru orice atitudine pro-ucraineană, discriminarea tătarilor din Crimeea și transferuri din Crimeea în închisori din Rusia”, explică CEDO.

În hotărâre, luată unanim, Curtea de la Strasbourg a declarat că există suficiente dovezi – coroborate cu o serie de declaraţii ale martorilor şi rapoarte ale organizaţiilor nonguvernamentale – pentru a găsi Rusia vinovată „dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

Mai multe detalii aici: CEDO a stabilit că Rusia este vinovată de multiple abuzuri în Crimeea

Fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major General al Rusiei Valeri Gherasimov sunt vizați de mandate de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru presupuse crime de război comise de la începutul invaziei din Ucraina, relatează agenția Reuters și publicația independentă The Moscow Times.

Judecătorii de la instanța cu sediul la Haga consideră că există „motive rezonabile să se creadă că cei doi suspecți poartă responsabilitatea pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele armate ruse împotriva infrastructurii electrice ucrainene de la cel puțin 10 octombrie 2022 până la cel puțin 9 martie 2023”, se precizează într-un comunicat al Curții.

Cei doi oficiali ruși sunt suspectați că au comis crime de război și crime împotriva umanității pentru că au dirijat atacuri împotriva civililor și a bunurilor civile din Ucraina.

Mai multe detalii aici: Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele lui Serghei Șoigu și Valeri Gherasimov

Ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, susține, după vizite efectuate în China și în Rusia, că există riscul izbucnirii celui de-al treilea război mondial.

Într-un interviu acordat luni seara pentru postul de televiziune Haberturk TV, Hakan Fidan a declarat că a observat, pe fondul vizitelor sale în China și în Rusia, o sciziune globală în creştere care ar putea duce la o escaladare a conflictelor militare în curs, transmite agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Cred că lumea trebuie să ia în serios acest scenariu, această ameninţare privind izbucnirea celui de-al treilea război mondial”, a avertizat șeful diplomației turce.

Un alt aspect evidenţiat de Hakan Fidan este creșterea potenţialului de distrugere în cazul armelor folosite în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Ministrul turc susține că există riscul recurgerii la arme nucleare.

„Atât timp cât războiul continuă, acest risc persistă. Nu există scăpare, întrucât ambele părţi vor fi forţate să folosească arme mai sofisticate şi mai diferite, precum şi metode care schimbă regula jocului pentru a-şi provoca mai mult rău una alteia”, a spus el.

Mai multe detalii aici: Există riscul izbucnirii celui de-al treilea război mondial, susține șeful diplomației turce după o vizită la Moscova

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat marți că țara sa va primi noi sisteme antiaeriene Patriot, inclusiv din partea României.

„Ne-am stabilit un obiectiv de șapte baterii Patriot și aici pot fi incluse și SAMP/T-urile, pentru că au caracteristici tehnice similare. Ați văzut deja anunțurile, cele mai noi din România, și vor fi mai multe. Eforturile în această chestiune continuă”, a afirmat șeful diplomației ucrainene, citat de Zerkalo Nedeli.

Ministrul ucrainean le-a cerut partenerilor să investească în producția de arme în Ucraina. „În acest caz armele costă mai puțin și sunt produse mai rapid. Și, cel mai important, nu există probleme legate de livrare, (armele – n.r.) pt fi transferate direct pe front”, a spus Kuleba.

Spania a predat Ucrainei un al doilea lot de rachete Patriot și tancuri Leopard. Potrivit ziarului spaniol El Mundo, predarea a avut loc vineri, 21 iunie.

Madridul a transferat în principal muniții, sisteme anti-drone și sisteme de supraveghere optico-electronice. Publicația notează că primul lot de arme a ajuns în Ucraina la sfârșitul lunii aprilie a anului trecut.

Noul pachet de ajutor al Spaniei pentru Ucraina se ridică la 1,23 miliarde de dolari.

Direcția Principală de Informații (HUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a anunțat un atac de succes în regiunea rusă Voronej, situată la granița cu Ucraina.

„În 25 iunie, un depozit de muniţii al armatei ruse agresoare a fost lovit în regiunea Voronej”, a indicat HUR într-un comunicat.

Potrivit comunicatului, operaţiunea a fost efectuată de forţele HUR.

„Un incendiu s-a declanşat la acest depozit cu obuze şi cu o suprafaţă totală de 3.500 de metri pătrați”, şi-a exprimat satisfacţia HUR, precizând că „focul arde în continuare”.

Canalul de televiziune Rossia Vesti a difuzat imagini cu o coloană de fum ridicându-se spre cer în regiunea Voronej, unde „două localităţi au fost atacate de Ucraina”, la circa 50 de kilometri de frontieră.

Guvernatorul acestei regiuni, Aleksandr Gusev, a indicat pe Telegram că a avut loc o „detonare de obiecte explozive în districtul Olhovatski”, după ce semnalase că două districte fuseseră „atacate de Ucraina în cursul nopţii”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Kremlinul a declarat marţi că orice plan de pace privind Ucraina propus de o eventuală viitoare administraţie americană condusă de Donald Trump ar trebui să reflecte realitatea din teren, dar că preşedintele rus Vladimir Putin rămâne deschis discuţiilor, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Valoarea oricărui plan rezidă în nuanţele sale şi în luarea în considerare a situaţiei reale din teren”, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Nu ştim despre ce fel de plan este vorba sau ce conţine acesta”, a adăugat el.

„Preşedintele Putin a declarat în repetate rânduri că Rusia a fost şi rămâne deschisă negocierilor, luându-se în considerare situaţia reală din teren”, a reiterat Peskov. „Rămânem deschişi negocierilor, iar pentru a evalua planul, trebuie mai întâi să ne familiarizăm cu el”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Doi consilieri-cheie ai lui Donald Trump au prezentat un plan de negocieri de pace între Ucraina și Rusia care ar putea fi propus în cazul în care fostul președinte american se va reîntoarce la Casa Albă în urma alegerilor programate pe 5 noiembrie anul acesta, relatează Reuters.

Planul aflat pe masa lui Trump prevede continuarea ajutorului american pentru Ucraina de intrarea în negocieri de pace cu Rusia. În cazul în care Rusia va refuza discuțiile de pace, SUA își vor spori sprijinul militar pentru Ucraina, avertizează generalul-locotenent în rezervă Keith Kellogg, unul dintre consilierii lui Trump în materie de securitate națională.

Conform planului, elaborat de Keith Kellogg împreună cu fostul consilier de securitate națională Fred Fleitz, negocierile trebuie să fie însoțite de un armistițiu încheiat pe baza liniei frontului în momentul începerii discuțiilor între Kiev și Moscova.

De asemenea, Moscova va fi încurajată să vină la masa negocierilor cu promisiunea întârzierii îndelungate a procesului de aderare a Ucrainei la NATO.

Mai multe detalii aici: Donald Trump a primit un plan de negocieri de pace între Ucraina și Rusia. Ce propuneri ia în calcul liderul republican dacă va câștiga alegerile

Bilanțul atacului cu rachete de la Pokrovsk, în regiunea Donețk, a fost revizuit la cinci morți și 38 de răniți, printre care patru copii, relatează publicația ucraineană Zerkalo Nedeli.

Alți doi civili au fost uciși de ruși în bombardamente efectuate asupra a patru localități din regiunea Donețk. Bilanțul victimelor se ridică în total la șapte morți și 49 de răniți.

Negocierile privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană încep oficial marți, 25 iunie, la Luxemburg, în cadrul unei conferinţe interguvernamentale (CIG), relatează AFP, citată de Agerpres.

Începerea discuțiilor are loc în urma unui acord obținut cu greu de țările membre pe fondul opoziției Ungariei, care a fost convinsă în cele din urmă să nu blocheze procesul.

Premierul ungar Viktor Orban, care a considerat că Ucraina este nepregătită pentru aderare, a părăsit discuțiile la summitul UE din decembrie, iar liderii celorlalte 26 de state au luat decizia deschiderii negocierilor cu cele două țări.

Orban, care este cel mai apropiat lider din UE de președintele rus Vladimir Putin, se opune și ajutorului european pentru Ucraina.

Mai multe detalii aici: Ucraina și Republica Moldova încep negocierile de aderare la Uniunea Europeană

Forțele ucrainene de operațiuni speciale au vizat peste 30 de rafinării, terminale și depozite de petrol rusesc, a declarat președintele Volodimir Zelenski în timpul unei reuniui militare, relatează The Kyiv Independent.

Atacurile recente ale dronelor au lovit ținte până în Tatarstan și Bașkortostan.

În ciuda îngrijorărilor Statelor Unite cu privire la creșterea prețului petrolului și la potențialele represalii rusești, Zelenski a subliniat nevoia Ucrainei de a se apăra și a susținut că societatea rusă trebuie să se adapteze la viața fără resurse energetice esențiale.

„Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) va continua să pună în aplicare «sancțiuni cu drone» împotriva complexului rus de rafinare a petrolului și să reducă potențialul economic al inamicului, care oferă agresorului resurse pentru a purta războiul împotriva Ucrainei”, a declarat o sursă pentru The Kyiv Independent.

Atacurile cu drone împotriva orașului rus Belgorod și a localităților din regiunea cu același nume, lansate pe 24 iunie, au avariat mai multe clădiri, vehicule și o conductă de alimentare cu gaz, rănind patru persoane, a afirmat guvernatorul Viaceslav Gladkov, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit lui Gladkov, un atac „masiv” cu drone împotriva Belgorodului a provocat pagube la patru clădiri de apartamente din oraș și a spart geamurile altor trei din orașul vecin Severnyi. O casă, patru vehicule și o conductă de gaz au fost, de asemenea, avariate în oraș, a afirmat Gladkov.

O femeie din orașul Belgorod a fost rănită și transportată la spital, în timp ce în orașul Stroitel, alte două persoane au fost rănite, a precizat oficialul. Nu au fost oferite detalii cu privire la presupusa a patra victimă.

Gladkov a mai spus că o clădire administrativă din orașul Shebekino a luat foc și „a ars complet”, iar în altă parte a regiunii, alte patru clădiri de apartamente, opt case și două vehicule ar fi fost, de asemenea, avariate.

The Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica afirmațiile lui Gladkov, iar armata ucraineană nu a comentat încă atacul.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că a interceptat 29 de drone deasupra regiunii Belgorod și o dronă deasupra regiunii Voronej din apropiere.

Kievul nu revendică întotdeauna în mod oficial responsabilitatea pentru atacurile raportate pe teritoriul Rusiei.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, luni, demiterea comandantului forţelor comune ale armatei ucrainene, generalul Iuri Sodol, care fusese acuzat de incompetenţă în gestionarea războiului împotriva Rusiei.

Preşedintele ucrainean nu a dat nicio explicaţie pentru decizia sa în discursul său nocturn. El a precizat că Iuri Sodol, care tocmai fusese avansat în acest an, a fost înlocuit de generalul Andri Hnatov în această funcţie, care se ocupă de planificarea strategică a operaţiunilor.

Demiterea lui Iuri Sodol vine după ce un mesaj al şefului regimentului Azov, o unitate foarte respectată în Ucraina, a sugerat că iniţiativele generalului au condus la eşecuri majore pe câmpul de luptă.

Citeşte întreaga ştire: Volodimir Zelenski l-a demis pe comandantul forţelor comune ale armatei. Iuri Sodol fusese criticat de liderul regimentului Azov

Cel puțin cinci persoane au fost ucise și alte 41 au fost rănite în urma unui atac rusesc cu rachete balistice asupra orașului Pokrovsk din regiunea Donețk, potrivit ultimului bilanț anunțat de autoritățile locale ucrainene pe 24 iunie.

Într-o postare pe Telegram, guvernatorul Vadym Filashkin a spus că forțele ruse au tras două rachete Iskander în oraș, distrugând complet o casă și avariind alte 16.

Urmărește-ne pe Google News