Război în Ucraina, ziua 877 | Atac cu rachete asupra Mîkolaiv: cel puțin trei morți, printre care un copil

Peste 225 de milioane de ruble (2,328 de milioane de euro) au fost cheltuite anul trecut pentru extinderea cimitirelor în Rusia, notează sursa citată, care prezintă date oficiale. Această sumă este de două ori mai mare față de cea din 2022 și de aproape șase ori mai mare față de cea din 2020, primul an al pandemiei de COVID-19. În prima jumătate a acestui an, autoritățile ruse au cheltuit deja 136 de milioane de ruble (1,407 milioane de euro) pentru extinderea cimitirelor.

În 2020, regiunile din Rusia au cheltuit 38 de milioane de ruble (392.000 euro) pentru cimitire, în 2021 – peste 124 de milioane de ruble (1,281 milioane de euro) și în 2022 – 122 de milioane de ruble (1,26 milioane de euro). În cei doi ani pre-COVID-19 – 2018 și 2019 – cheltuielile însumate s-au ridicat la aproape 125 de milioane de ruble (1,298 de milioane de euro).

Astfel, în primii doi ani de război din Ucraina, guvernul rus a cheltuit de aproape trei ori mai mult pentru extinderea cimitirelor decât în ​​cei doi ani pre-COVID-19, constată The Moscow Times.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Mai multe detalii aici: Cheltuielile pentru extinderea cimitirelor s-au triplat în Rusia în doar doi ani de război

Ministerul german de Externe a anunţat vineri că un cetăţean german a fost condamnat la moarte în Belarus şi că Berlinul este în contact intens cu autorităţile de la Minsk cu privire la soarta persoanei respective, relatează agenția de presă Reuters, preluată de news.ro.

Organizaţia belarusă pentru drepturile omului Viasna a informat că cetăţeanul german Rico Krieger a fost condamnat la moarte în Belarus pentru șase capete de acuzare, printre care „acte de terorism”, „crearea unei organizații teroriste” și „activități de mercenariat”. Sentința a fost dată pe 24 iunie de un tribunal din Minsk.

Potrivit Viasna, cazul are legătură cu regimentul Kastus Kalinuski, format din belaruși care luptă alături de ucraineni împotriva armatei ruse. Krieger mai este acuzat că a orchestrat „explozii” în Belarus. Viasna precizează că nu dispune de elemente care să confirme acuzațiile.

Mai multe detalii aici: Un cetăţean german a fost condamnat la moarte în Belarus. Acuzațiile formulate de regimul condus de Aleksandr Lukașenko

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Ministerul rus al Justiției și-a actualizat vineri, 19 iulie, lista așa-zișilor „agenți străini”, iar printre numele adăugate se numără cel mai cunoscut pianist rus, un preot care îi ajută pe refugiații ucraineni și un fost ofițer KGB, relatează The Moscow Times.

„Kisin s-a opus operațiunii militare speciale (războiului – n.r.) din Ucraina, a participat la evenimente de strângere de fonduri în sprijinul forțelor armate ucrainene (…) și a transferat fondurile” respective, a explicat Ministerul rus al Justiției decizia de a-l considera pe pianist drept „agent străin”.

Mai multe detalii aici: Pianistul Evgheni Kisin, un preot și un fost ofițer KGB, incluși pe lista „agenților străini” din Rusia

Cel puțin trei persoane, printre care un copil, au fost ucise în urma unui atac cu rachete efectuat de ruși vineri după-amiază asupra orașului Mîkolaiv.

Potrivit primarului orașului Mîkolaiv, Oleksandr Senkevici, o rachetă a căzut într-o zonă rezidențială în jurul orei locale 17:00.

„Trei persoane, printre care un copil, au murit”, a anunțat primarul Senkevici la ora locală 17:17.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Mai multe ambulanțe au fost trimise de urgență la locul atacului.

„Atac cu rachete rusești asupra Nikolaev. A fost lovit un loc de joacă pentru copii lângă o casă obișnuită. Cinci persoane au fost rănite, iar altele trei, printre care un copil, au fost ucise. Condoleanțe familiei și prietenilor”, a reacționat președintele Zelenski, care a publicat mai multe imagini de la acest atac pe pagina sa de Facebook.

Șeful statului ucrainean a făcut un nou apel la întărirea apărării antiaeriene a Ucrainei. „Avem nevoie de noi soluții pentru a ne sprijini apărarea. Rusia trebuie să simtă puterea lumii”, a subliniat el.

Încă un avion rusesc de atac Su-25 a fost doborât de armata ucraineană, a anunțat vineri grupul operațional-tactic Hortița.

Potrivit sursei citate, avionul a fost doborât vineri, în zona Pokrovsk (regiunea Donețk), în timp ce încerca să tragă asupra unor poziții ale armatei ucrainene.

„Artileriștii antiaerieni dintr-o brigadă mecanizată separată numită după generalul-locotenent Mark Bezruciko au distrus încă o aeronavă de atac Su-25, care arde deja în stepele Donbasului ucrainean”, a comunicat grupul Hortița.

Polonia a decis să-şi accelereze livrările de avioane de tip F-16 Ucrainei, a declarat vineri Volodimir Zelenski, fără să facă alte precizări, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Polonia nu se află între ţările care s-au angajat să furnizeze avioane Ucrainei.

Guvernul polonez al lui Donald Tusk nu a comentat imediat anunţul lui Zelenski.

„Astăzi avem o decizie pozitivă a guvernului polonez într-o probelmă specifică ce va permite Ucrainei să primească avioane (de tip) F-16 mai devreme”, a scris Zelenski pe X, fără să facă alte precizări.

Potrivit agenţiei poloneze de presă PAP, care citează o sursă apropiată Ministerului Apărării, această decizie nu priveşte avioane poloneze de tip F-16, care rămân în Polonia, ci probleme logistice ca transportul avioanelor de la alţi aliaţi.

Kievul aşteaptă cu nerăbdare livrarea primelor avioane de tip F-16 de la care speră să-i consolideze apărarea aeriană ţi să respingă atacuri aeriene ruse cu rază lungă de acţiune.

Secretarul de Stat american Antony Blinken anunţa săptămâna trecută că primele avioane din Danemarca şi Olanda se aflau pe drum către Ucraina.

Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat pentru BBC News că nu va părăsi postul de președinte al Ucrainei până la încheierea războiului purtat de Rusia împotriva țării sale.

Aflat în funcția de președinte din primăvara anului 2019, Zelenski și-a anunțat practic intenția de a conduce Ucraina până la încheierea războiului declanșat oficial de președintele rus Vladimir Putin în data de 24 februarie 2022.

Ucraina ar fi trebuit să organizeze alegeri prezidențiale în primăvara acestui an, dar scrutinul a fost amânat pe termen nedefinit din cauza legii marțiale instituite în urma lansării invaziei ruse la scară largă.

Mai multe detalii aici: Volodimir Zelenski spune că a luat în calcul să se retragă de la conducerea Ucrainei. Când și-ar putea încheia mandatul de președinte

Ministerul rus al Apărării a anunțat vineri cucerirea unui nou sat, Iurivka, în estul Ucrainei, în timp ce asaltul asupra localității Niu Iork, ţinta unor bombardamente intensive ale forţelor ruse, continuă, relatează AFP, potrivit news.ro.

„Satul Iurivka, în (autointitulata – n.r.) Republica Populară Doneţk a fost eliberat”, adică ocupat, de către trupele ruse, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Moscova.

ISW – Geolocated footage – Russian forces with armored vehicle support recently advanced within eastern Niu York (south of #Toretsk). #War_in_Ukraine pic.twitter.com/kA4tf1jZmu

— #War_in_Ukraine #Facts #Opinions #Trends #Kharkiv (@HarZizn) July 19, 2024

Volodimir Zelenski şi-a reiterat vineri apelul către aliaţii occidentali de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acţiune asupra teritoriului rus, într-o alocuţiune în faţa principalilor miniştri din guvernul britanic, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Zelenski, primul lider străin invitat să ia cuvântul în acest format după preşedintele american Bill Clinton, în 1997, a afirmat că Regatul Unit ar trebui să încerce să-şi convingă partenerii, care au opinii diferite privind modul în care poate folosi Ucraina armele pe care i le livrează, să renunţe la limitele privind utilizarea acestor arme.

„În momentul de faţă ne lipseşte principalul răspuns la această întrebare, şi anume capacitatea noastră cu rază lungă. Vă rog, convingeţi-i pe ceilalţi parteneri să renunţe la aceste limite”, a spus Zelenski.

Premierul britanic Keir Starmer i-a spus lui Zelenski că Marea Britanie va accelera livrarea de sprijin vital către Ucraina, după ce mai devreme în iulie ministrul britanic al apărării a asigurat că livrările promise de fostul guvern conservator vor fi puse în practică în următoarele 100 de zile.

Evan Gershkovich, corespondent al publicației americane The Wall Street Journal (WSJ), a fost condamnat vineri, 19 iulie, la 16 ani de închisoare pentru „spionaj” în Rusia, o acuzaţie pe care jurnalistul, angajatorul său şi SUA o resping cu tărie.

Sentința a fost anunțată la capătul unui proces cu uşile închise, într-un sistem judiciar puternic politizat, relatează The Associated Press şi AFP, potrivit news.ro. Administrația americană şi WSJ consideră acuzațiile și procesul o „farsă”. Evan Gershkovich, în vârstă de 32 de ani, a fost arestat în martie 2023 în timp ce realiza un reportaj despre război în orașul Ekaterinburg.

Mai multe detalii aici: Jurnalistul american Evan Gershkovich a fost condamnat la 16 ani de închisoare în Rusia

Președintele ucrainean a declarat într-un interviu pentru BBC că, dacă are parte de sprijinul partenerilor, Kievul poate încerca să încheie „etapa fierbinte” a războiului cu Rusia până la finalul lui 2024, relatează The Kyiv Independent.

„Cred că dacă suntem uniți și urmăm, de exemplu, formatul summitului pentru pace, putem pune capăt etapei fierbinți a războiului. Putem încerca să o facem până la sfârșitul acestui an”, a spus Zelenski în interviul acordat pe 18 iulie.

Mai multe detalii aici: Ucraina vrea să încheie „etapa fierbinte” a războiului până la sfârșitul acestui an, spune Volodimir Zelenski

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că fostul președinte american Donald Trump și premierul slovac Robert Fico au fost atacați pentru că sunt „politicieni pro-pace”, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

„Toate aceste atacuri sunt împotriva unor politicieni anti-război şi pro-pace. Forţele pro-război sunt atât de tensionate şi organizate încât încearcă să elimine forţele pro-pace din scenă, din centrul vieţii politice”, a declarat șeful guvernului de la Budapesta în interviul săptămânal pentru postul public de radio Kossuth.

Mai multe detalii aici: Viktor Orban susține că Donald Trump și Robert Fico au fost atacați pentru că au „opinii anti-război”: „Încearcă să elimine forțele pro-pace”

Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au programată pentru vineri o convorbire telefonică, potrivit unor surse citate de CNN.

Discuția ar urma să fie prima dintre cei doi de la plecarea lui Trump de la Casa Albă și ar veni pe fondul preocupărilor din Europa cu privire la politica lui Trump față de războiul din Ucraina dacă Trump va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie.

Rămâne de văzut dacă discuția va avea loc vineri, întrucât programul lui Trump suferă frecvent modificări, atenționează CNN.

Mai multe detalii aici: CNN: Donald Trump şi Volodimir Zelenski au programată o discuţie telefonică

Doi lucrători medicali au fost răniți în regiunea Herson vineri, 19 iulie, după ce o dronă rusă a aruncat explozibili asupra vehiculului lor, a anunțat administrația militară regională.

Un paramedic în vârstă de 32 de ani și un șofer de 63 de ani au suferit contuzii, leziuni provocate de explozie și leziuni cerebrale.

Ambele victime primesc îngrijiri medicale și se află într-o stare de gravitate moderată. Administrația militară nu a precizat locul atacului.

Atacul rusesc de vineri dimineață asupra unor clădiri rezidențiale din orașul Ciuhuiiv din regiunea Harkov a rănit nouă persoane, inclusiv un băiat de 14 ani, a informat guvernatorul Oleh Sinehubov.

Orașul, care avea o populație de aproximativ 30.000 de locuitori în 2022, este situat la aproximativ 20 de kilometri sud-est de orașul Harkov. Atacul a avut loc în jurul orei 4.00, ora locală, când forțele ruse „au lovit de două ori o clădire rezidențială din partea centrală a orașului”, a spus Sinehubov.

Forțele ruse au atacat de două ori partea centrală a orașului Ciuhuiiv din regiunea Harkov. În urma atacului, șapte persoane au fost rănite, inclusiv un copil, iar mai multe distrugeri au fost înregistrate, a anunțat vineri dimineață Oleh Sinehubov, guvernatorul regiunii Harkov. Potrivit guvernatorului, mai multe blocuri și facilități comerciale au fost avariate, precum și alte infrastructuri civile.

„În acest moment, 7 oameni sunt răniți, inclusiv un băiat de 14 ani. Starea băiatului este stabilă”, a transmis guvernatorul.

Acesta a precizat că prima lovitură a fost în apropierea casei, în urma căreia au ars 9 mașini. Au fost avariate și geamurile unor blocuri cu 9 și 5 etaje, acoperișul și geamurile unui bloc de locuințe cu 2 etaje și 2 magazine. În urma celei de-a doua lovituri, clădirile administrative, geamurile unei clădiri neterminate cu 5 etaje și o locuință au fost avariate.

Forțele Armate ale Ucrainei au părăsit satul Krînkî, regiunea Herson, au declarat pentru Ukrainska Pravda surse din armata ucraineană. Avanpostul pe care luptătorii îl dețineau pe malul stâng al Niprului a căzut. Informația a fost confirmată indirect de purtătorul de cuvânt al grupului operațional-strategic de trupe „Tavria” Dmitro Lihovi, relatează The Moscow Times.

„Într-adevăr, majoritatea pozițiilor principale ale trupelor ucrainene din acest sat au fost complet distruse ca urmare a focului intens combinat și prelungit al inamicului. Satul s-a transformat într-un morman de pietre”, a spus Lihovi, adăugând că „menținerea apărării” în Krînkî este „practic imposibilă”.

În același timp, Lihovia menționat că armata ucraineană continuă să desfășoare misiuni de luptă pe malul stâng al Niprului și să mențină acolo „alte capete de pod”. El a adăugat că rușii au pierdut de 4-5 ori mai mulți luptători în această direcție decât armata ucraineană, dar nu a furnizat cifre precise.

Urmărește-ne pe Google News