Avertisment: Medicii trebuie să se pregătească pentru cum vor face triajul dacă sistemul medical cade. Cum vor decide cine primeşte tratament şi cine nu?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Experţii estimează că milioane de oameni ar putea fi infectaţi cu COVID-19, iar sistemele medicale din întreaga lume vor fi întinse la limită. În aceste condiţii, medicii trebuie să înceapă să îşi pună întrebări grele: dacă resursele devin limitate, pe cine vor salva? Cine trăieşte şi cine moare?
Problema este ridicată de Matthew K. Wynia şi John L. Hick, doi medici şi experţi în sănătate publică din SUA. Ei au participat la sesiuni de lucru ale
Academiei Naţionale de Medicină, o organizaţie non-guvernamentală din SUA care elaborează politici de sănătate, privind dimensiunea etică a unei crize de genul celei care ne-am putea confrunta din cauza COVID-19.
Într-o opinie semnată de ei în STAT, un site de ştiri medicale din Statele Unite, ei vorbesc despre modul în care medicii trebuie să decidă cine va primi cu prioritate resurse atunci când resursele vor fi limitate.
Alegeri de felul acesta: Dacă nu sunt suficiente măşti sau ventilatoare mecanice disponibile, care este un mod corect din punct de vedere etic pentru a le aloca? Ar putea fi acceptabil din punct de vedere etic să scoţi un pacient de pe ventilator pentru ca un altul să-l folosească? Ar trebui medicii care sunt forţaţi să facă astfel de alegeri să fie protejaţi în faţa legii? Şi cine ar trebui să aibă prioritate dacă vaccinurile devin disponibile?Matthew K. Wynia şi John L. Hick, STAT News
"Sutem pregătiţi să facem aceste alegeri?"
Întrebarea nu a apărut în comunitatea medicală acum, ci odată cu epidemia de H1N1 din 2009, care a infectat 60 de milioane de oameni, a dus la 275.000 de spitalizări şi ucis 12.000 de oameni.
La vremea aceea, a fost un moment de pauză în propagarea epidemiei în timpul verii, iar experţii au început să lucreze la un ghid care să ajute medicii să găsească răspunsuri la întrebările ridicate mai sus.
Pandemia H1N1 s-a dovedit a nu fi catastrofală din punct de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti, dar principiile etice rezultate au rămas şi standardele de răspuns la crize rezultate au fost folosite în cazuri precum cutremuril din Haiti din 2010.
"Până acum, cam 2% din cei diagnosticaţi cu COVID-19 au murit şi între 5 şi 10% au avut nevoie de terapie intensivă. Dar şi dacă doar o parte mică dintr-un număr foarte mare de infectaţi ar avea nevoie de resurse de ajutor critic precum ventilaţie mecanică sau oxigenare extracorporală cu membrană pentru a putea respira, decizii dificile de triaj ar putea fi necesare", spune experţii.
Ideea este ca aceste standarde să existe înainte ca medicii să aibă nevoie de ele, pentru a nu fi puşi în faţa faptului împlinit. Principiul general trebuie să fie oferirea ajutorului către cei care au cele mai mare şanse de a supravieţui.
"Justificarea etică generală pentru oprirea sau refuzarea tratamentelor care ar putea salva viaţa unui om sau a unui grup fără consimţământul lor şi oferirea lor către altcineva este ca această persoană sau grup au o şansă semnificativ mai mare de a supravieţui pe termen lung", scriu Matthew K. Wynia şi John L. Hick.
Studiile arată însă că medicii nu sunt pregătiţi să facă faţă acestor alegeri.
Planificarea este la fel de importantă. Având în vedere că noul virus are capacitatea de a provoca penurie, specialiştii ar trebui să se pregătească pentru a găsi moduri de a evita luarea unor decizii tragice prin planificare, conservarea resurselor, transferarea pacienţilor, folosirea unor terapii alternative, etc.
"Principalul motiv pentru a planifica standarde de criză cu atenţie nu este pentru a deveni confortabili să luăm decizii de triaj tragice, ci pentru a descoperi cum putem să le evităm", notează medicii.
Principiile etice pentru triaj
Cei doi experţi au identificat o serie de principii care ar trebui să stea la baza acestor standarde, pe care comunităţile de medici trebuie să le identifice înainte ca o criză să lovească în plin.
Echitate: Protocoale pentru standarde de îngrijire trebuie recunoscute ca fiind echitabile de către toţi cei afectaţi.
Datoria de a îngriji: Chiar şi în timpul dezastrelor, îndatorirea princială a profesioniştilor din domeniul medical este către pacienţii care au nevoie de ajutor, chiar şi atunci când tratamentul presupune riscuri pentru medic.
Datoria de a administra resursele: Profesioniştii din domeniul medical trebuie să găsească un echilibru între datoria pentru fiecare pacient în parte şi datoria de a administra resurse comune limitate. Nivelul penuriei în cazul unui dezastru exacerbează această tensiune, făcând esenţială găsirea unor procese etice pentru triaj.
Transparenţă: Deciziile corecte din punct de vedere etic reflectă expertiză tehnică, dar şi valori. Implicarea publicului în stabilirea protocoalelor este critică. Dacă asta nu este posibil, liderii politici trebuie să se bazeze pe comunicare clară, onestă şi în timp real cu comunităţile.
Consecvenţă: Tratarea grupurilor la fel şi evitarea discriminării care ar putea provoca invidii este un mod important de a promova corectitudinea şi a crea încredere la nivelul publicului.
Proporţionalitate: Limitarea serviciilor oferite trebuie să fie necesară şi proporţională cu scara dezastrului.
Răspundere: Toţi factorii de decizie trebuie să fie răspunzători pentru un nivel rezonabil de apreciere corectă a situaţiei şi pentru incorporarea dovezilor în deciziile luate, inclusiv prin revizuirea lor pe măsură ce noi date apar.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
