UPDATE | PSD anunţă comisia de anchetă "Operaţiunea Sparanghelul", în Parlament, după audierea miniştrilor Aurescu şi Alexandru
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comisiile reunite de politică externă, afaceri europene şi muncă ale Senatului i-au audiat, luni, pe ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, şi pe cel al muncii, Violeta Alexandru, pe ceea ce parlamentarii au numit "Operaţiunea Sparanghelul".
UPDATE ora 16.30 PSD a anunţat, după audiere, că în Parlament va fi înfiinţată o comisie de anchetă, pe acest subiect.
"Astăzi a avut loc audierea miniștrilor Alexandru și Aurescu pe tema exportului de muncitori români în Germania și alte țări din vestul Europei. Din păcate răspunsurile miniștrilor au evitat fondul întrebărilor, senatorii neprimind informații importante concrete legate de organizarea operațiunii, implicarea statului în negocieri, sprijinul acordat cetățenilor români aflați în situații financiare și de sănătate precare în țările de destinație", a transmis PSD.
Partidul Social Democrat, împreună cu ProRomania, ALDE și UDMR vor vota înființarea Comisiei comune de anchetă a Parlamentului pentru Operațiunea Sparanghelul, singura cale de a afla adevărul despre această acțiune, au anunţat social-democraţii.
De asemenea PSD spune că va vota înfiinţarea unei Comisii comune de anchetă a Parlamentului pentru anchetarea achizițiilor publice pentru combaterea pandemiei pe timpul stării de urgență.
Audierea a avut ca subiect modul în care Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale au gestionat deplasarea lucrătorilor români în străinătate, în contextul pandemiei de COVID-19.
UPDATE ora 15.50 Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat,în timpul audierii, că "nu a existat niciun fel de acord care să fie încheiat între România şi Germania pentru a permite sezonierilor români să plece în Germania la muncă".
El a explicat că nu este nevoie de un asemenea acord, această posibilitate decurgând din legislaţia europeană care prevede libertatea de circulaţie a forţei de muncă".
Aurescu a precizat că "este foarte important ca în prealabil clauzele contractuale să fie redactate şi încheiate cu respectarea intereselor şi drepturilor lucrătorilor români".
El a prezentat un contract de acest gen încheiat de un lucrător sezonier român în Germania, contract consultat de un reprezentant al MAE.
Ministrul a adăugat că, de la începutul crizei COVID-19, Ministerul de Externe a informat cetăţenii români cu privire la drepturile lor.
Totodată, MAE s-a autosesizat în mai multe cazuri legate de români ce lucrează în străinătate, a completat Bogdan Aurescu."Noi am acţionat chiar şi atunci când nu au existat astfel de solicitări concrete şi ne-am autosesizat în mod proactiv, făcând demersuri la nivelul autorităţilor locale centrale, pentru a verifica modul în care sunt verificate prevederile contractelor de muncă, modul în care sunt aplicate prevederile legislaţiei europene şi naţionale relevante. Avem fişe pentru fiecare caz în parte, demersurile făcute şi rezultatele acestor demersuri", a explicat ministrul.
El a menţionat 14 cazuri recente, 13 din Germania şi unul din Olanda. În Germania, a spus Aurescu, dintre cele 13 cazuri, opt au fost autosesizări.
"În cele mai multe cazuri, ambasadele României la Berlin şi Haga, respectiv consulatele generale ale României la Bonn, Stuttgart şi Munchen s-au autosesizat ca urmare a informaţiilor sesizate în mass-media, au întreprins de urgenţă demersuri pe lângă autorităţile germane federale şi locale pentru a verifica dacă cele semnalate se confirmă şi pentru a solicita, după caz, autorităţilor locale (...) să se sesizeze", a afirmat ministrul de Externe.
UPDATE ora 12.09 A început audierea miniştrilor, în comisiile din Senat, pe ceea ce parlamentarii au numit "Operaţiunea Sparanghelul".
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru:
- Activitatea presupune coordonarea cu ministerele de Interne şi de Externe
- Decizia luată de a lăsa sezonierii să plece este luată în baza Cartei Europene a Drepturilor omului, libera cirulaţie a lucrătorilor, pe teritoriul Uniunii Europene
- Dacă un singur om întâmpină probleme, trebuie să luăm măsuri
- În acest moment, în România avem peste un milion de oameni care nu au muncit. Asta înseamnă că 4 milioane au muncit
- Marea majoritate a acestor persoane nu a plecat prin Oficiile de plasare de muncă, ci prin familie, este dreptul dânşilor. Guvernul a decis să se ocupe şi de cei care au plecat pe cont propriu
- Am spus că fiecare are decizia, la el, dacă doreşte să plece să muncească în străinătate
- Îmi pregătesc plecarea în Germania, după ce se ridică starea de urgenţă, pentru că numărul de sesizări este foarte mic.
- Nici la sindicate nu mi-au ridicat o situaţie îngrijorătoare, statistic
- Am făcut campanie în fiecare aeroport
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu:
- MAE a trimis constant informări despre activitatea din această perioadă, la comisiile din Parlament
- Activitatea consulară s-a intensificat în perioada crizei, nu doar pe problema sezonierilor ci şi pe problema repatrierii românilor. Este 3.800 de cetăţeni români au fost repatriaţi
- Am negociat acel colidor de tranzit, pentru transportul de marfă şi de persoane
- În ceea ce priveşte muncitorii sezonieri, MAE s-a autosesizat şi a acţionat, atât la nivelul statelor cât şi la nivelul UE
- Noi am acţionat chiar şi atunci când nu au existat astfel de solicitări concrete şi ne-am autosesizat în mod proactiv, făcând demersuri la nivelul autorităţilor locale centrale, pentru a verifica modul în care sunt verificate prevederile contractelor de muncă, modul în care sunt aplicate prevederile legislaţiei europene şi naţionale relevante.
- Avem fişe pentru fiecare caz în parte, demersurile făcute şi rezultatele acestor demersuri
- Am recomandat cetăţenilor români să evite plecarea în străinătate
- Au fost 14 cazuri gestionate de MAE, 13 în Germania, unul în Austria
- În cele mai multe cazuri, ambasadele României la Berlin şi Haga, respectiv consulatele generale ale României la Bonn, Stuttgart şi Munchen s-au autosesizat ca urmare a informaţiilor sesizate în mass-media, au întreprins de urgenţă demersuri pe lângă autorităţile germane federale şi locale pentru a verifica dacă cele semnalate se confirmă şi pentru a solicita, după caz, autorităţilor locale (...) să se sesizeze
- Sunt cinci cazuri de infectări a românilor care lucrează la abatoare. Aceştia nu sunt sezonieri, au contracte permanente şi lucrează de ani buni în aceste condiţii
- Din constatările la faţa locului, sunt repectate condiţiile de igienă, de salarizare. Constatările oficiilor consulare nu ţin loc de o anchetă oficială
- Nu este vorba despre o stare generalizată
- MAE nu a fost implicat în redactarea prevederii din Ordonanţa Militară privind libertatea de mişcare a lucrătorilor români
- Nu a existat niciun fel de acord între România şi Germania, pentru sezonieri, pentru că există legislaţia europeană privind dreptul de muncă al cetăţenilor. Nu există niciun canal diplomatic
- Din informaţiile pe care le am, aceste aspecte nu s-au discutat în cadrul convorbirii dintre preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său de Germania
Şerban Nicolae (PSD):
- Am descoperit că primul avion a plecat din Suceava, către Germania, pe 20 martie, când preşedintele Klaus Iohannis emitea decretul privind starea de urgenţă. Când a ştiut Ministerul Muncii despre aceste contracte şi dacă a raportat aceste lucruri la situaţia de urgenţă?
Parlamentul ameninţă Guvernul cu o comisie de anchetă
Preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a propus pe 2 mai audierea ministrului de externe, Bogdan Aurescu.
"La 1 mai 2020, Solidaritatea, aşa cum a fost cunoscută iniţial în România sărbătoarea muncitorilor, trebuie să devină urgent o realitate pentru miile de muncitori români îmbarcaţi în avioane şi duşi să lucreze câmpurile unde ziua de muncă înseamnă 12 ore pe zi, şapte zile din şapte, aşa cum se întâmpla acum două secole, când erau abandonaţi de ţara de origine şi exploataţi de ţara «adoptivă»”, a afirmat Cazanciuc.
El spunea că, în cazul în care la audierile miniştrilor muncii şi de externe vor rezulta “lucruri mult mai grave” în legătură cu plecarea românilor la muncă în străinătate în condiţii de pandemie, se poate ajunge la constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a analiza detaliile acestor plecări.
Libertatea a scris recent că în jur de 16.000 de sezonieri din România au plecat la muncă în străinătate, în plină pandemie de coronavirus, începând cu data de 9 aprilie.
Mai multe zeci de muncitori români s-au îmbolnăvit, în Germania şi Olanda, de COVID-19. S-a înregistrat şi un deces. Este vorba de Nicolae Bahan, un sucevean care a murit pe 11 aprilie de COVID-19, în timp ce era la cules de sparanghel în Germania, lângă Freiburg.
Ambasadorul român în Germania a anunțat că reprezentanța diplomatică a verificat toate cazurile cetățenilor români care au semnalat nereguli din partea angajatorilor germani.
