Recomandările Băncii Mondiale pentru reformarea sistemului românesc de pensii. Ce ar schimba experții la pensiile militare și de serviciu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Experţii Băncii Mondiale au transmis o serie de recomandări pentru reducerea inechităţilor din sistemul românesc de pensii, a transmis duminică, 26 februarie, Ministerul Muncii.
O măsură este impozitul progresiv asupra suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget. În acest fel vor fi afectate însă pensiile magistraţilor, care primesc, în marea majoritate, pensia de serviciu de la buget, nu din contribuții.
O altă recomandare este modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor. „Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este și mai generoasă, crescând inegalitatea în timp”, arată Banca Mondială.
Experţii mai recomandă și renunţarea la pensiile acordate personalului aviaţiei civile, pentru că „mulți dintre ei lucrează în sectorul privat”.
Pensiile militarilor
În raportul Băncii Mondiale se arată că „modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de așteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB și, în timp, reducerea generozității prestației în comparație la prestaţia medie în sistemul general de pensii”.
În 2019 pensia militară medie era de 3 ori mai mare decât cea din sistemul general, se mai arată în raportul prezentat de Ministerul Muncii.
În acest context, au fost propuse patru scenarii:
1. Menținerea actualelor prevederi legislative
Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creștere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ținta de 25 de ani și baza de venit de 6 luni pentru calcul al pensiilor.
În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 și va scădea sub 50% până în 2037.
Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală, spune Banca Mondială.
2. Perioada de referință de 12 luni
Această măsură va avea „un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile și asupra nivelurilor pensiilor în comparație cu scenariul de bază”, spune Banca Mondială.
Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare și rămân la niveluri similare față de valoarea de referință pe toată perioada de simulare.
3. Rata de înlocuire de 45%
Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata țintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.
Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile și nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile vor scădea semnificativ după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 și apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070. Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu.
„Pe termen lung, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor”, spune Banca Mondială, potrivit ministerului condus de Marius Budăi.
4. Perioada de referință la nivelul întregii cariere
Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.
Rezultatele acestei modificări ar fi similare cu rezultatele menționate pentru scenariul anterior - cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 și sub 0,5% după 2068.
Raportul dintre pensia militară medie și salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 și ajunge la 30% până în 2060, cu prestații medii puțin mai mici spre sfârșitul perioadei.
Pensiile civile de serviciu
Eliminarea imediată a tuturor acestor beneficii, îngheţarea pensiilor de serviciu, stabilirea unui nou plafon de referinţă pentru noii pensionari şi reformarea tuturor acestor pensii sunt scenariile propuse de Banca Mondială.
Astfel, autorităţile române au la dispoziție patru variante pentru pensiile de serviciu din sectorul civil, care includ pensiile magistraţilor şi personalului auxiliar, ale diplomaţilor, personalului parlamentar, aeronautic civil şi ale angajaţilor Curţii de Conturi.
Unul dintre scenarii este „eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată”. Impedimentul ar fi că „este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă”.
Al doilea scenariu prevede „îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu”, adică „stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate”. „Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, spun experții.
Al treilea scenariu include stabilirea unui nou plafon de referinţă pentru pensionarii nou intraţi în sistem. Astfel, toţi lucrătorii nou-intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată. Impedimentul este că s-ar putea crea o discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare, spun experții.
A patra opţiune a formulată de Banca Mondială este cea a reformării pensiilor de serviciu pentru toţi.
„Cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu”, se mai arată în raportul făcut public de Ministerul Muncii, care precizează că „este important să se acorde o atenție deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor judecătorești, astfel încât greșelile din trecut să nu se repete”.
Datele făcute publice duminică, 26 februarie, precizează că scenariile propuse nu se referă la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Mirciulica 26.02.2023, 21:25
se pare ca vorbindu-se de pensiile speciale, referirile se fac doar la pensiile magistratilor si ale militarilor. adica doar la acele categorii care au totusi ( intr-o oarecare masura ) un drept legitim la pensii speciale/de serviciu, adica cele cu un aport deosebit de la buget peste nivelul contributiilor. DIVERSIUNEA MAJORA apare in contextul in care nu se pomeneste nimic de pensiile speciale absolut nemeritate, ilogice, absurde, ale parlamentarilor , echivalente cu pensia de-o viata a unui profesaor sau a unui medic, adica vreo 4-5000 lei pentru numai patru ani de mandat si de facut mucegai pe scaun in parlament. aceeasi discutie si cu pensiile speciale ale (vice)primarilor, alta categorie favorizata a sortii, intai prin imensele beneficii din timpul mandatului, completate apoi, cu pensii la fel de nesimtite si absolut absurde si ele multiplicate corespunzator numarului de mandate. dar intr-o tara care si-a dat pe degeaba resursele la companii straine de s-au mirat si ei de cat de fraier e statul roman, orice este posibil.
bozo76 27.02.2023, 05:29
Mircio, nu mai crea diversiuni. Pe noi ne racaie magistratii nu parlamentarii
Stan52 27.02.2023, 09:51
Pe lângă așa zise pensii speciale mai este o categorie de privilegiați care primesc la pensie 50% în plus. În această categorie se găsesc cei care sunt în asociații: a scriitorilor, a ziariștilor, a arhitecților, acelor care au cântat la cor, care au dansat, a cineaștilor (sunt 2 asociații), a scluptorilor etc, etc. De această categorie de privilegiați nu se vorbește, deși primesc acești bani tot din bugetul de stat fără niciun drept. Toată această ,,armată" de beneficiari sunt susținătorii din presă și televiziune a acestei aberații de a fi special în România.