Politico: De ce Klaus Iohannis are șanse să preia șefia Comisiei Europene. Lista posibililor înlocuitori ai Ursulei von der Leyen
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Klaus Iohannis, președintele României, este inclus de publicația Politico printre potențialii candidați cu șanse la șefia viitoarei Comisii Europene (CE).
Cuprins:
Potrivit sursei citate, Klaus Iohannis (64 de ani) ar avea șanse la șefia CE pentru că este apreciat de liderii europeni, mai ales de cei conservatori, iar România a avut un comportament ferm pro-european în contextul războiului din Ucraina.
Politico își începe articolul menționând că președinta în exercițiu a executivului european, Ursula von der Leyen, rămâne favorită să continue în funcție, dar poziția ei nu este atât de sigură pe cât se crede. Publicația citată menționează alți șase potențiali candidați cu șanse.
Mario Draghi, vehiculat din nou pentru un post european de vârf
Primul menționat este fostul premier italian Mario Draghi (76 de ani), un veteran al politicii europene al cărui nume apare frecvent ca posibil candidat atunci când rolurile de conducere la nivel internațional devin vacante.
Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene, a fost sugerat și ca posibil înlocuitor pentru Charles Michel la șefia Consiliului European.
Totuși, fostul premier italian nu are o afiliere politică clară și este puțin probabil ca Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, să renunțe la funcția de șef al CE în favoarea unui independent, notează Politico.
Roberta Metsola, o politiciană în ascensiune
Al doilea nume vehiculat este cel al actualei președinte a Parlamentului European (PE), Roberta Metsola.
Dacă Ursula von der Leyen nu va reuși să obțină sprijinul necesar pentru al doilea mandat la șefia CE, alte lidere de top din PPE ar putea să-i ia locul, iar printre favorite figurează Roberta Metsola (45 de ani).
Șefa în exercițiu a PE, Roberta Metsola, a reușit să-și mențină o poziție bună, evitând conflictele politice și erijându-se în domeniul politicii externe. Ea a fost primul lider european care a vizitat Kievul după declanșarea invaziei ruse la scară largă.
Faptul că provine din Malta, o țară mică din punct de vedere teritorial, nu o ajută. În plus, nu o ajută nici faptul că nu are experiență executivă, nici în Uniunea Europeană, nici în propria ei țară.
Christine Lagarde, o posibilă alegere a Franței
Printre potențialii candidați figurează și președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde (68 de ani). Potrivit Politico, președintele francez Emmanuel Macron și-ar dori ca o poziție-cheie la nivelul Uniunii Europene să fie deținută de cineva din Franța după ani buni de dominație a germanilor.
Totuși, este puțin probabil ca Lagarde să lase șefia Băncii Centrale Europene. În plus, Palatul Elysee ar lua-o în calcul pentru un post ministerial acasă.
Klaus Iohannis, un jucător de echipă
Cel de-al patrulea posibil candidat menționat este Klaus Iohannis. Președintele României este văzut ca o mână fermă și este apreciat de liderii europeni, în special de cei conservatori. Atât Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz l-au lăudat pentru că și-a menținut țara ancorată în tabăra prooccidentală și proeuropeană după invadarea Ucrainei de către Rusia - ceea ce nu se poate spune despre Ungaria, Slovacia sau Bulgaria. Spre deosebire de Polonia, România a respectat cu strictețe regulile pieței unice europene și nu a impus unilateral restricții asupra cerealelor ucrainene, întărind reputația lui Iohannis ca „jucător de echipă proeuropean”.
Mulți susțin că este timpul ca Europa de Est să conducă UE. În acest caz, Iohannis, vorbitor de limbă germană, este bine plasat, provenind din aceeași familie politică, PPE, din care face parte și von der Leyen. Decizia PPE de a-și organiza congresul la București mărturisește poziția favorabilă a liderilor europeni față de Iohannis și România.
Încheindu-și cel de-al doilea mandat la președinția României în decembrie, Klaus Iohannis caută un post pe plan internațional. Luna trecută, președintele român și-a confirmat candidatura la șefia NATO, dar va avea parte de o luptă dificilă ținând cont de sprijinul larg anunțat pentru premierul olandez Mark Rutte. Politico susține că intenția lui Iohannis de a candida la șefia NATO ar fi „iritat” unele state europene, ceea ce s-ar putea să fie un impediment pentru președinția Comisiei Europene.
Alte două nume sunt menționate de Politico, și anume premierul croat Andrej Plenkovic (54 de ani), de asemenea membru PPE, și actualul eurocomisar pentru piața internă Thierry Breton (69 de ani), un conservator francez cu experiență executivă care a dat de înțeles că vrea să fie „planul B” dacă Ursula von der Leyen nu va obține sprijinul necesar.
IulianS 25.04.2024, 18:30
Avem o mare grija de ce va face Iohannis după ce nu va mai fi președinte. Va aduceți aminte de "- Bunicule, dar rândunelele unde se duc când se duc? - În țara rândunelelor... - În țară rândunelelor? - Da, în țară rândunelelor."
X01Y 25.04.2024, 19:54
Dacă tot se duce în țara răndunelelor, as vrea să se întoarcă când l-om ruga noi.
BONY 25.04.2024, 19:13
Gata cu NATO ?!... Asta-i premiul de consolare ?
Jumygool 25.04.2024, 19:26
Felicitări Faraoane plimbă-te și pe banii altora.
54GigiStan 25.04.2024, 19:31
Putoarea asta nu merita sa fie nici presedinte de scara de bloc. Mai prost decat Iliescu si mai canalie decat Petrov.
nobody 25.04.2024, 20:46
Sper sa preia mai degraba sefia gratarului de la jilava!