Promisiunile din Programul de Guvernare PSD-ALDE: 850.000 de locuri de muncă, 8 spitale regionale, 5 autostrăzi și căi ferate de mare viteză

Guvernul vrea să facă un Cod Economic al României; Partidelor li se va cere ca 5 ani să nu mai facă propuneri legislative în domeniu

Noul Guvern vrea includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României” și va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.

Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forțe politice din parlament, prin care nicio formațiune politică să nu mai inițieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel puțin o perioadă de 5 ani de zile.

Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vor extinde cota 0% de TVA pentru vânzarea de locuințe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017 și vor corecta, începând cu 2018, legislația care permite astăzi calcularea accizelor la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea.

Recomandări

Amenințare cruntă a Rusiei pentru Ucraina, după ce Volodimir Zelenski a refuzat armistițiul de Ziua Victoriei: „Kievul nu va supraviețui până pe 10 mai”

Legea salarizării unitare: Salariul mediu la stat va crește cu 48%, până în 2009; Plata orelor suplimentare, obligatorie

Guvernul vrea să să inițieze în primul trimestru al lui 2017 Legii Salarizării Unitare. În cadrul dezbaterii acestei legi, Guvernul va propune creșterea bugetului alocat plății salariaților din sistemul public cu 32 mld lei (56%), dar și stabilirea unei grile de salarizare, care să fie apropiată de modelul din țări precum Franța, Germania, Danemarca sau Marea Britanie. În interiorul acestei legi se vor regăsi și următoarele: acordarea de bonificații în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcționari publici cu performanțe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliți și aprobați de către conducerea și sindicatele din acea instituție publică.

Plata orelor suplimentare, dar și a gărzilor va fi obligatorie, doar dacă salariatul nu va solicita convertirea acestora în zile libere și dacă acestea au fost cerute expres de ordonatorii principali de credite. Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României.

Recomandări

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2025, turul 1. Românii din diaspora votează masiv

Creșterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alți 20% începând cu 1 iulie 2018 și 8% începând cu 1 iulie 2019. Vom ajunge astfel, de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.

10 miliarde de euro vor intra în economie în 4 ani; Banii, pentru construcția de autostrăzi și 8 spitale regionale

Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, Guvernul Grindeanu vrea să înființeze un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI este estimata la 3,5 mld. €.

Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.

Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).

Recomandări

Cât costă un kilogram de varză nouă în piață? „E exact ce trebuie! Merge călită cu puțină cărniță”

În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest – București, Chișinău – Iași – București, București – Constanța, București – Brașov.

Guvernul spune că va crea 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă

850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă, aceasta este promisiunea Guvernului Grindeanu. În Programul de guvernare se precizează că, începând de anul trecut, la fiecare 9 luni se crează în economie 150.000 de noi locuri de muncă. ”Noi trebuie să păstrăm acest ritm de dezvoltare economică de peste 5% și chiar să-l îmbunătățim, atingând în unii ani chiar și valori ce depășesc 5,5% – 6%. Mizăm pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcții, si ca urmare a propunerii noastre de eliminare a TVA-ului pentru vânzarea de locuințe și a impozitului pe transferul proprietății cu valoare mai mică de 100.000 €. Alte 30.000 – 40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-știlor cu studii superioare și pentru cei cu studii medii”, se arată în document.

Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari spitale construite până în 2020, dar și prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată țara și scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017. Și în educație va crește numărul de salariați, în special ca urmare a construcției de noi creșe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puțin dezvoltat și în zone izolate. Promisiuni vin și pentru bătrâni. Guvernul Grindeanu spune că își propune creșterea alocării de bani la 1.400 lei/luna/persoană pentru cazarea în locuințe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu anul 2019.

Pensia minimă va ajunge la 640 lei de la începutul anului 2018, de aceasta urmând a beneficia în special cei care au lucrat în agricultură și pentru care cooperativele la care au lucrat înainte de 1989 nu au plătit contribuții.

Salariul mediu brut în România va fi 1.000 de euro, în 2020

În Programul de Guvernare se precizează că în 2020 peste 1 milion de cetățeni vor avea salariul brut mai mare de 1.000 €, făcând parte deci din clasa de mijloc, față de mai puțin de 200.000, cât sunt în prezent. ”În aceste condiții, dar și prin investițiile masive ale statului, FSDI și din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia in 2020 de 1.000 €. Concomitent, vom corobora și cresterea nivelului salariului minim la cel puțin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020”, se arată în document.

Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei iar 1.750 cu 2.150 de lei. Valorile de mai sus reprezintă o variantă pesimistă (minimă) fiind foarte posibil ca acestea sa fie mult mai mari, în funcție de evoluția economică a României.

Guvernul Grindeanu precizează că echitatea trebuie să fie și pentru pensionari, alături de salariați și celelalte categorii sociale. De aceea punctul de pensie va crește în următorii 4 ani, astfel: la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei, la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei.

Impozit zero pe veniturile mai mici de 2.000 lei, contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale, plătite de angajator

Atât pentru cei cu activități independente, cât și pentru salariați și pensionari, impozitul pe veniturile mai mici de 2.000 lei/ lună va fi 0. În acest fel, creștem clasa de jos spre clasa de mijloc, fără însă a împovăra firmele care plătesc salariile. Dimpotrivă, continuând pe linia reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi.

Vom rămâne așadar doar cu contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22.75%.

Credite fără dobândă pentru tinerii până în 26 de ani

Tinerii vor fi susținuți și vor putea, ca până la împlinirea vârstei de 26 de ani, să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporție de 80% de către stat, de maxim 40.000 lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe. Atât studenții cât și ceilalți tineri vor trebui să îndeplinească doar o formalitate: aceea de a prezenta băncilor prin care statul va derula acest program contractul de chirie sau de construcție al locuinței, respectiv facturile pentru cursuri sau pentru cărțile necesare.

Tranzacțiile imobiliare sub 450.000 lei nu se mai impozitează din martie 2017

În ceea ce privește transferul proprietății, în prezent tranzacțiile cu valoare mai mică de 200.000 lei sunt impozitate cu 2% sau 3% în funcție de vechimea proprietății, iar cele mai mari de 200.000 lei sunt taxate cu 1% + 4.000 lei sau 2% + 6.000 lei, în funcție de vechimea proprietății. De la 1 martie 2017 tranzacțiile sub 450.000 lei să nu se mai impoziteze, în acest fel încurajând vânzarea imobiliarelor în principal, dar și creșterea industriei de construcții, orientată spre construcția de locuințe.

Pentru tranzacțiile mai mari de 450.000 lei se va aplica doar 3% pentru diferența dintre valoarea tranzacționării proprietății și pragul de 450.000 lei.

Impozit pe venit de 10% pentru cei cu activități independente

Cei cu activități independente, atât PFA cât și alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată. CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activități desfășurate. CASS nu se va plăti de către persoanele care realizează veniturile independente dar care sunt scutite de plata acestei contribuții (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întreținere etc).

Toate acestea vor permite ca cei cu activități independente să nu mai fie nevoiți să depună raportări lunare sau trimestriale ca în prezent, ci acestea să se depună o singură declaraţie pe an, în primul trimestru al anului următor obținerii veniturilor.

Programul Rabla, extins la mașinile eco. Voucherul pentru o mașină electrică va fi de 10.000 euro

Pentru încurajarea industriei auto, mai bine zis, producerea de mașini electrice, dar si pentru a ne respecta obligațiile asumate in cadrul UE, vom extinde programul pentru finanțarea stațiilor de alimentare pentru mașini electrice astfel încât, la 1 ianuarie 2020, pe teritoriul României, să fie funcționale cel putin 20.000 de puncte de alimentare instalate în rețea.

Concomitent vom extinde și Programul Rabla destinat achiziției de mașini electrice astfel încât, în perioada 2018-2020, peste 100.000 de români să beneficieze de acest program și să-și achizitioneze o mașină electrică. Valoarea voucherelor pentru o mașină electrică va fi de 10.000 euro. Administrațiile publice locale vor fi încurajate să participe la Programele prezentate mai sus pentru ca aceste stații să fie cât mai uniform repartizate pe teritoriul țării.

Absorbție de 72,5% fonduri europene pentru perioada 2014 – 2023

”Ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014 – 2023. Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021 – 2023. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investiții, în următorii 4 ani, din fonduri europene”, se mai arată în Programul de Guvernare.

Urmărește-ne pe Google News