RAPORT: Un an cu Nicușor Dan la Primărie, niciun proiect major pentru Capitală
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Multe calcule, rezultate puține” este concluzia unui raport întocmit de ActiveWatch și Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) după primul an de mandat al lui Nicușor Dan în fruntea Primăriei Capitalei. Cele două ONG-uri arată că, deși au fost făcute unele mici îmbunătățiri în ceea ce privește transparența decizională, edilul încă nu comunică suficient cu bucureștenii și prea puține proiecte sunt puse în dezbatere publică.
Cuprins:
„Înțelegem că a fost nevoie de timp pentru a reașeza instituțional și bugetar instituția, așa cum a declarat primarul general că a făcut în primul an de mandat. Credem, însă, că cel puțin anumite îmbunătățiri punctuale promise în platforma electorală cu care primarul a câștigat acest mandat ar fi putut fi implementate”, spun ActiveWatch și CeRe în raportul lor.
Nu putem să nu remarcăm că într-un an de mandat nu a fost demarat nici măcar un proiect major pentru Capitală.Raport ActiveWatch și CeRe:
Raportul arată, printre altele, că:
- a crescut transparența ședințelor comisiilor de specialitate, fiind transmise live, online, cetățenii pot participa la ele, iar procesele-verbale sunt publice;
- cu toate astea, programul acestor ședințe nu este și el publicat;
- sunt publicate pe site-ul primăriei și proiectele de hotărâre aflate pe ordinea de zi suplimentară;
- doar 10 din 304 proiecte de hotărâre cu caracter normativ au fost puse în dezbatere publică, adică doar 3,29%;
- doar 48 din aproape 1.300 de dispoziții de primar sunt publice.
Câteva mici îmbunătățiri
ActiveWatch și CeRe au monitorizat activitatea Consiliului General și a primarului Nicușor Dan în ceea ce privește transparența și comunicarea cu cetățenii, în primul an de mandat, în perioada octombrie 2020 – octombrie 2021. În această perioadă au avut loc 23 de ședințe ale CGMB.
Toate ședințele de Consiliu s-au desfășurat online și au fost accesibile atât pe site-ul primăriei, cât și pe pagina de Facebook a acesteia. Cetățenii au putut lua cuvântul în cadrul ședințelor înaintea votului pe proiectele de pe ordinea de zi de care erau interesați, precum și la final, la secțiunea de interpelări. O îmbunătățire față de mandatul Gabrielei Firea, notează ONG-urile.
O altă schimbare pozitivă o reprezintă publicarea proiectelor de pe ordinea de zi suplimentară înainte ca acestea să fie votate. În administrația anterioară, proiectele suplimentare nu erau publicate.
În schimb, dispozițiile de primar rămân „la secret”. Din aproape 1.300 de astfel de acte, doar 48, adică undeva la mai puțin de 4%, sunt publice. Asta, deși dispozițiile de primar sunt, de cele mai multe ori, documente cu caracter normativ și de interes public, deci publicarea lor este necesară, chiar și cu anonimizarea datelor cu caracter personal, unde este cazul.
A crescut, totuși, transparența ședințelor comisiilor de specialitate, care dau avize pentru proiectele de hotărâri ce ajung, la final, pe masa consilierilor generali. Astfel, aceste ședințe sunt difuzate live și înregistrate, rămânând publice pe site-ul primăriei, iar cetățenii pot participa la ele - șapte bucureșteni au solicitat și au primit aprobare.
Deși procesele-verbale ale acestor ședințe sunt publice, în continuare nu este publicat programul lor, se arată în raport.
Fără dezbateri publice
Nicușor Dan și primăria pe care o conduce mai au însă de lucrat în ceea ce privește practica punerii proiectelor în dezbatere publică, rezultă din raportul ONG-urilor.
Conform legii, proiectele de hotărâre cu caracter normativ (adică impun reglementări generale) ar trebui publicate spre dezbatere cu 30 de zile înainte de a ajunge pe agenda CGMB.
„Primăria Capitalei și Consiliul General însă ignoră în continuare această prevedere a legii”, notează raportul.
10 proiecte de hotărâredintr-un total de 304 proiecte cu caracter normativ au fost puse în dezbatere publică.
Asta înseamnă doar 3,29%.
Printre proiectele care nu au fost în dezbatere, deși ar fi trebuit, se numără, de exemplu, proiectul care vizează realizarea drumurilor radiale.
În acest prim an cu noua administrație, PMB a organizat doar patru dezbateri publice. Un număr „derizoriu”, consideră ActiveWatch și CeRe.
Nici pentru proiectul de buget nu a fost organizată o dezbatere la care bucureștenii să ia cuvântul. A fost pus în dezbatere publică doar pe site, unde puteau fi trimise sugestii. A fost un test al transparenței pe care noul primar l-a trecut doar parțial, spuneau ONG-urile la bilanțul pe care i l-au făcut edilului la șase luni de mandat. Forma finală a fost modificată radical față de cea publicată spre consultare, se află sub formă de document scanat, aproape imposibil de citit și nu există niciun material care să explice bugetul pe înțelesul cetățenilor.
O instituție publică de talia Primăriei Municipiului București, cu cel mai mare buget local și cu un portofoliu de responsabilități consistent, trebuie să depună efortul de a explica și dezbate bugetul local, altfel decât prin publicarea într-un format imposibil de înțeles pentru majoritatea cetățenilor.Raport ActiveWatch și CeRe:
Nicușor Dan nu comunică suficient cu bucureștenii
De la începtutul mandatului său, primarul Nicușor Dan nu a avut nicio audiență cu bucureștenii.
„Sunt probleme cu care bucureștenii se confruntă și cel mai eficient pentru administrație este să abordeze problemele structurale”, a fost explicația lui Nicușor Dan când a fost întrebat, la sfârșitul lunii august, de ce nu a onorat niciuna dintre cele peste 700 de cereri de audiență pe care le-a primit în 10 luni de mandat.
Edilul răspunde, ce-i drept, interpelărilor făcute de cetățeni în cadrul ședințelor CGMB și rămâne de cele mai multe ori prezent până la punctul final al agendei, la întrebări și interpelări.
„Însă, în opinia noastră, această soluție nu poate răspunde nevoii de implicare a comunității în deciziile pe care administrația le ia cu privire la proiectele de interes public. În lipsa dezbaterii publice a proiectelor supuse votului Consiliului General și în lipsa audiențelor, primarul general al Municipiului București pare că nu are, în acest moment, niciun mecanism instituțional de comunicare directă cu cetățenii”, notează ONG-urile în raport.
Bugetarea participativă, o idee bună aplicată prost
Programul de anul acesta de bugetare participativă, prin care bucureștenii au putut propune diverse proiecte, s-a îmbunătățit față de modul în care s-a desfășurat în mandatul fostei administrații, arată analiza. Au fost alocați două milioane de lei, bani ce se vor împărți egal între cele patru proiecte câștigătoare cele mai votate de bucureșteni.
Ce s-a schimbat în bine, în opinia ONG-urilor:
- regulamentul a fost pus în dezbatere publică și îmbunătățit;
- comisia care evaluează proiectele propuse are în componență și reprezentanți ai societății civile.
Ce nu merge bine:
- proiectele nu se dezbat, doar se votează online, ceea ce face ca întregul proces să semene a concurs de popularitate;
- nu sunt prioritizate proiectele propuse de grupuri de cetățeni;
- nu sunt alocați mai mulți bani zonelor sau temelor în general slab deservite;
- proiectul în sine a fost slab comunicat, de aici și numărul mic de proiecte propuse, 60, din care doar 29 eligibile;
- unii utilizatori au avut probleme de înregistrare cu adresele de e-mail Yahoo.
Multe promisiuni nerespectate
ActiveWatch și CeRe au analizat și o parte dintre proiectele promise de Nicușor Dan în campania electorală, în domeniile social și mobilitate. Toate sunt în stadii incipiente sau nici nu au început.
Spre exemplu:
1. Violența domestică
Primarul a promis cel puțin un loc în adăposturi pentru femei la fiecare 10.000 de locuitori, cel puțin un centru de criză pentru victimele violului la 200.000 de femei și cel puțin un centru de consiliere la fiecare 500.000 de femei.
Până acum însă nu a fost înființat niciun nou adăpost pentru victimele violenței domestice și doar a fost început un proiect-pilot de informare și sprijin pentru femei, potrivit raportului.
În București există în prezent șapte centre pentru victimele violenței, unul administrat de Direcția de Asistență Socială a Municipiului București, patru de DGASPC-urile de sector și două ale unor ONG-uri. Numărul total de locuri este 166.
2. Ajutor pentru persoanele cu dizabilități
Edilul s-a angajat, de asemenea, să păstreze ajutorul financiar pentru persoanele cu dizabilități, să accesibilizeze transportul public și clădirile publice și să semnalizeze intersecțiile pentru acestea.
Ce s-a făcut? Stimulentul inițial de 500 de lei a fost înjumătățit fără să existe o decizie a CGMB, primăria a comandat montarea unor dispozitive acustice în patru zone din București, iar în ceea ce privește accesibilizarea mijloacelor de transport și a clădirilor publice, municipalitatea nu le-a răspuns ONG-urilor la solicitări.
3. Locuințe sociale
Nicușor Dan a garantat un inventar al locuințelor sociale, precum și construcția sau achiziționarea unora noi. În mandatul său, însă, nu a fost repartizată nicio locuință socială și nici nu a fost făcut un nou inventar „corect” al lor. Primarul a mai spus că va înființa funcția de „avocat al bucureștenilor”. Nu există.
4. Revoluție în trafic, metrou de suprafață și semaforizare inteligentă
Nicușor Dan a promis o revoluție în materie de mobilitate urbană, pe patru direcții: metrou de suprafață, 15 mari parcări în sistem park&ride, extinderea și ecologizarea rețelei de transport STB și semaforizarea inteligentă. Revoluția în trafic încă nu a avut loc, iar metroul de suprafață, o investiție prin PNRR, mai așteaptă. Doar 34 de intersecții au fost incluse în sistemul de semaforizare inteligentă.
Deși primarul a spus că metroul de suprafață va fi gata în primul său mandat, conform răspunsului primit de la PMB pentru autoarele raportului, nu au fost nici măcar semnate acordurile necesare pentru începerea lucrărilor.
„Poate că, în administrație, lucrurile se petrec mai lent decât în viața reală, dar ne-am dori totuși ca, în următorii trei ani, instituția să fie mai comunicativă și mai deschisă spre comunitate. Dacă tot mergem cu pași mărunți de tot, măcar să nu fie o tăcere stânjenitoare”, subliniază ActiveWatch și CeRe.
Foto principală: Dumitru Angelescu / Libertatea
