Un an de invazie în Ucraina. Cronologia celor 12 luni de confruntări și rezistență
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Astăzi, 24 februarie 2023, se împlinește un an de când Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, un ordin care a dus la moartea a mii de oameni, la distrugerea multor orașe și a forțat milioane de ucraineni să devină refugiați. CNN și Associated Press au făcut un rezumat al celor mai importante evenimente din ultimele 12 luni.
Cuprins:
Februarie 2022
La primele ore ale zilei de 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina. Aliații occidentali ai Kievului au avertizat în ultimele luni cu privire la o agresiune rusă.
Totuși, decizia lui Putin a fost un șoc pentru mulți din Ucraina și din întreaga lume. Vorbind la televiziunea de stat rusă, el a anunțat lansarea a ceea ce el a numit o „operație militară specială” pentru „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Câteva clipe mai târziu, primele explozii au fost auzite în toată Ucraina.
O serie de atacuri cu rachete și cu artileria cu rază lungă s-au răspândit rapid în centrul și estul Ucrainei, în timp ce forțele ruse au atacat țara din trei părți.
Martie
Pe 2 martie, Rusia a pretins că forțele sale au obținut controlul complet asupra Herson, un oraș cu aproximativ 300.000 de locuitori. Autoritățile ucrainene au contestat afirmațiile la acea vreme.
Putin a susținut că războiul „decurge conform planului”, în timp ce trupele sale asediau orașul ucrainean Mariupol pe 3 martie. O maternitate din oraș a fost lovită de o rachetă rusă. Atacul a avut loc, în ciuda faptului că Rusia a fost de acord cu o pauză de 12 ore a ostilităților pentru a permite refugiaților să evacueze.
Pe 16 martie, bombardamentul teatrului din Mariupol a fost printre cele mai neaşteptate atacuri ale Rusiei asupra civililor. Oficialii ucraineni au estimat că 1.300 de persoane se adăposteau în teatru. Aproximativ 300 au murit în acea zi, au spus autoritățile la acea vreme, dar relatările ulterioare au sugerat că numărul morților ar putea fi mai mare. Rusia a negat că forțele sale sunt responsabile.
Aprilie
Când trupele ruse s-au retras din Bucha, la începutul lunii aprilie, au lăsat în urmă dovezi ale execuțiilor sumare, brutalității și bombardamentelor fără discriminare. Imaginile care arată zeci de cadavre de civili împrăștiate pe o singură stradă din Bucha au dus la solicitări ca Rusia să fie investigată pentru crime de război.
Moskva, nava-amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, s-a scufundat pe 14 aprilie. Ucraina a declarat că a lovit nava cu rachete de croazieră, declanșând un incendiu care a detonat muniția depozitată. Rusia a dat vina pe un incendiu de origine necunoscută.
Oricare ar fi motivul, pierderea crucișătorului cu rachete ghidate a fost o umilință militară majoră pentru Rusia și cea mai mare pierdere suferită în ultimii 40 de ani.
Mai
Uzina siderurgică Azovstal din Mariupol a devenit un alt simbol al rezistenței ucrainene în fața unui inamic mult mai mare. Apărătorii fabricii au rezistat timp de câteva săptămâni unui bombardament rusesc necruțător înainte de a se preda la sfârșit de mai.
Iunie
Mai multe arme occidentale ajung în Ucraina, inclusiv lansatoare de rachete multiple HIMARS furnizate de SUA.
La 30 iunie, trupele ruse se retrag de pe Insula Șerpilor, situată în largul portului Odesa la Marea Neagră. Insula a fost capturată în prima zi a invaziei, iar refuzul soldaților de a ceda insula a devenit un alt simbol al rezistenței ucrainene.
Iulie
Pe 22 iulie, Rusia și Ucraina, cu medierea Turciei și a Națiunilor Unite, convin asupra unui acord pentru a debloca livrările de cereale blocate în porturile Ucrainei de la Marea Neagră, punând capăt unui impas care amenința securitatea alimentară globală.
Pe 29 iulie, o rachetă a lovit o închisoare din orașul Olenivka din estul controlat de Rusia, unde au fost ținuți soldații ucraineni capturați la Mariupol, ucigând cel puțin 53. Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc că sunt responsabile pentru atac.
August
Pe 9 august, explozii puternice lovesc o bază aeriană din Crimeea. Mai multe explozii au lovit o substație electrică și depozite de muniții și o săptămână mai târziu, semnalând vulnerabilitatea peninsulei de la Marea Neagră, anexată de Moscova, pe care Rusia a folosit-o ca un important centru de aprovizionare pentru război. Cel mai înalt ofițer militar al Ucrainei a recunoscut ulterior că atacurile asupra Crimeei au fost lansate de forțele de la Kiev.
Pe 20 august, Daria Dughina, fiica ideologului naționalist rus Aleksandr Dughin, moare într-o explozie cu mașină-bombă la periferia Moscovei, pe care autoritățile ruse o pun pe seama Ucrainei.
Septembrie
O contraofensivă ucraineană în estul Ucrainei, în septembrie, a recucerit zone mari de teritoriu și a forțat trupele ruse să fugă din regiunea Harkov. Moscova a încercat să prezinte retragerea grăbită drept „regrupare”. Dar, în semn de cât de rău mergeau lucrurile pentru Rusia, armata a fost criticată public de o serie de figuri loiale Kremlinului, inclusiv liderul cecen Ramzan Kadîrov, care a furnizat mii de luptători pentru ofensivă.
În urma unui șir de înfrângeri jenante în Ucraina, Putin a anunțat prima mobilizare din Rusia după cel de-Al Doilea Război Mondial, pe 21 septembrie. Proiectul controversat a stârnit proteste și un exod puternic de bărbați care au fugit din țară.
Octombrie
Într-o altă lovitură majoră pentru Moscova, singurul pod care leagă Rusia de Peninsula Crimeea a fost grav avariat de o explozie din 8 octombrie. Podul rutier și feroviar din strâmtoarea Kerci este atât important din punct de vedere strategic, cât și extrem de simbolic. A fost inaugurat de Putin în 2018, la patru ani după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea.
Pe 10 octombrie, o nouă fază a războiului a început după ce Rusia a lansat primul dintre mai multe valuri de lovituri cu rachete asupra infrastructurii energetice critice a Ucrainei. Folosind rachete, obuze de artilerie și drone de fabricație iraniană, Moscova a început să vizeze instalațiile energetice ucrainene, lăsând zone mari ale țării fără energie și apă.
Noiembrie
După opt luni de ocupație rusă, orașul Herson a fost eliberat pe 12 noiembrie, moment marcat de scene de sărbătoare în stradă de locuitori. Retragerea grăbită a Rusiei de pe malul de vest al râului Nipru a fost un alt moment umilitor pentru Moscova, deoarece Herson era singura capitală regională ucraineană capturată de forțele ruse. Putin însuși a declarat oficial Hersonul drept teritoriu rusesc cu doar câteva săptămâni înainte de retragerea trupelor sale.
Decembrie
Pe 21 decembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit la Washington pentru a se întâlni cu președintele american Joe Biden la Casa Albă și pentru a se adresa Congresului american. A fost o vizită istorică și prima călătorie în străinătate pe care o făcuse Zelenski de când Rusia și-a lansat invazia.
Înainte de sosirea lui Zelenski, administrația Biden a anunțat că va trimite Ucrainei asistență suplimentară de securitate de aproape două miliarde de dolari, inclusiv un nou sistem sofisticat de apărare aeriană Patriot.
Ianuarie 2023
Pe 14 ianuarie, când Rusia lansează un alt val de atacuri asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei, o rachetă rusă lovește un bloc de apartamente din orașul Dnipro, ucigând 45 de persoane.
După săptămâni de disensiuni geopolitice, pe 25 ianuarie, Germania a anunțat că va furniza tancuri Leopard 2 la Kiev și va permite altor țări europene să exporte tancul de luptă de fabricație germană. În același timp, Biden a spus că SUA vor trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina.
Februarie
Biden a făcut o vizită-surpriză extrem de simbolică la Kiev pe 20 februarie, prima de la declanșarea invaziei de către Rusia. Alături de Zelenski, președintele american și-a amintit cum cei doi au vorbit la telefon în timp ce forțele ruse începeau războiul. „Un an mai târziu, Kievul rezistă. Și Ucraina rămâne în picioare. Democrația rămâne în picioare”, a declarat Biden. „Americanii sunt alături de tine și lumea este alături de tine.” Zelenski a spus că vizita lui Biden a adus Ucraina „mai aproape de victorie”.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
