Livetext Război în Iran, ziua 48. Șeful Pentagonului avertizează regimul iranian să „aleagă cu înțelepciune” sau „bombe vor cădea”

Președintele libanez Joseph Aoun a refuzat să vorbească cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, a declarat un oficial libanez pentru CNN, după ce președintele american Donald Trump a declarat că cei doi lideri urmează să poarte discuții istorice.

„Am spus Americii că nu suntem pregătiți să facem acest pas”, a declarat oficialul pentru CNN.

Oficialii din Liban au transmis Israelului și SUA că nu vor încerca să continue negocierile până când nu se va ajunge la un armistițiu între Liban și Hezbollah.

Joi, oficialii israelieni au declarat că Netanyahu și Aoun urmau să discute – după ce Israelul și Libanul au purtat primele lor discuții directe în peste patru decenii la Washington, DC, săptămâna aceasta. Trump a mai spus că liderii Israelului și Libanului vor vorbi într-o postare pe rețelele de socializare – fără a oferi detalii despre unde sau cum vor comunica.

Israelul a declarat că nu încearcă încă să pună capăt războiului cu gruparea susținută de Iran, care a ucis peste 2.167 de persoane și a dezrădăcinat peste 1,2 milioane de locuitori din casele lor.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat liderii iranieni că blocada porturilor iraniene și presiunea economică vor continua dacă nu „aleg cu înțelepciune”.

„Între timp și atât timp cât este nevoie, vom menține această blocadă reușită. Dar dacă Iranul alege prost, atunci va avea o blocadă și bombe vor cădea asupra infrastructurii, energiei și energiei”, a declarat Hegseth într-o conferință de presă în această dimineață, adăugând că Departamentul Trezoreriei „maximizează și presiunea economică”.

„Mă rog să alegeți un acord care este la îndemâna dumneavoastră, pentru binele poporului dumneavoastră, pentru binele lumii”, a spus el.

Președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a reiterat remarcile lui Hegseth, spunând: „Aș dori să subliniez în această pauză că forța comună a Statelor Unite rămâne pregătită și pregătită să reia luptele majore”.

Iranul va participa la Cupa Mondială de fotbal din 2026, este sigur președintele FIFA, Gianni Infantino, într-o declarație făcută în cadrul unei conferințe organizate la Washington. „Iranul va veni, asta e sigur“»”, a declarat Infantino, în ciuda incertitudinilor generate de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Turneul, care va începe pe 11 iunie, se va desfășura în Statele Unite, Mexic și Canada. „Sperăm că la momentul competiției, situația va fi una pașnică, ceea ce ar ajuta cu adevărat“»”, a adăugat oficialul FIFA, subliniind importanța prezenței echipei iraniene în competiție: „Iranul trebuie să vină, ei reprezintă poporul lor, s-au calificat, jucătorii vor să joace.”

Infantino a vizitat echipa națională a Iranului în martie, la un cantonament din Antalya, Turcia, și a asistat la un meci amical. Potrivit programului oficial, Iranul va juca în Grupa G: pe 16 iunie la Los Angeles împotriva Noii Zeelande, pe 21 iunie cu Belgia și pe 27 iunie la Seattle contra Egiptului. Baza echipei va fi în Tucson, Arizona.

Liderii din Liban nu au fost informați despre vreun contact cu Israelul, a declarat o sursă oficială pentru AFP, după anunțul fostului președinte american Donald Trump privind o discuție între cele două țări.

„Noi nu suntem la curent cu vreun contact prevăzut cu partea israeliană și nu am fost informați pe canale oficiale”, a precizat sursa citată de AFP.

Trump a anunțat miercuri, pe rețeaua sa Truth Social: „Încercăm să creăm un pic de pauză între Israel și Liban. A trecut mult timp de când cei doi lideri nu au vorbit, aproximativ 34 de ani. Asta se va face mâine”.

Libanul și Israelul nu au avut contact direct de peste trei decenii.

Liderii Israelului și Libanului vor avea joi o întâlnire istorică, după 34 de ani de absență a dialogului direct, a anunțat Donald Trump miercuri seara pe rețeaua sa socială, Truth Social. „Încercăm să creăm o mică pauză între Israel și Liban. Se va întâmpla mâine. Super!”, a scris fostul președinte american pe rețeaua sa Truth Social.

Aceste negocieri, primele dintre cele două țări în ultimele decenii, ar putea deschide calea pentru „asistență semnificativă de reconstrucție și redresare economică pentru Liban, dar și oportunități de investiții pentru ambele țări”, potrivit declarațiilor unui purtător de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat al SUA.

Ambasadoarea Nada Hamadeh Moawad a subliniat importanța încetării focului și a întoarcerii persoanelor strămutate la casele lor, ca parte a acestui proces de reconciliere.

Consilierul militar al Liderului Suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a lansat miercuri ameninţări dure la adresa Statelor Unite, avertizând că navele americane din strâmtoarea Ormuz ar putea fi scufundate dacă vor încerca să îşi asume un rol de poliţie în regiune, informează AFP.

„Domnul Trump vrea să facă pe poliţistul în strâmtoarea Ormuz. Este oare aceasta treaba dumneavoastră? Este aceasta treaba unei armate puternice precum cea a Statelor Unite?”, a declarat Mohsen Rezaei, fost comandant al Gardienilor Revoluţiei, la televiziunea iraniană. Rezaei, cunoscut pentru poziţiile sale dure, a fost numit recent consilier militar al liderului suprem al Iranului.

Îmbrăcat în uniformă, oficialul iranian a ameninţat direct forţele americane: „Navele voastre vor fi scufundate de primele noastre rachete şi acest lucru reprezintă un pericol pentru militarii americani. Ei pot fi cu adevărat loviţi de rachetele noastre şi îi putem distruge.”

Rezaei a adăugat că Iranul nu va ceda controlul asupra strâmtorii Ormuz „atât timp cât drepturile noastre nu vor fi respectate pe deplin”, potrivit agenţiei Isna. De asemenea, el a susţinut că Iranul este pregătit pentru un conflict îndelungat, spre deosebire de Statele Unite, pe care le-a acuzat că se tem de o confruntare prelungită.

Într-o declaraţie provocatoare, oficialul iranian a sugerat chiar că o invazie terestră americană ar fi un beneficiu pentru Teheran: „Am lua mii de ostatici, iar apoi am obţine un miliard de dolari pentru fiecare dintre ei.”

Mohsen Rezaei a condus Gardienii Revoluţiei între 1981 şi 1997, inclusiv în perioada războiului dintre Iran şi Irak (1980-1988).

Efectele războiului cu Iranul încep să se resimtă în economia SUA, iar cea mai vizibilă consecință de până acum este creșterea prețurilor la energie, relatează CNBC. Prețul mediu al benzinei a ajuns la 4,10 dolari pe galon, ceea ce pune presiune suplimentară asupra consumatorilor americani.

Deși conflictul a izbucnit în urmă cu mai bine de șase săptămâni, economiștii estimează un impact relativ modest asupra PIB-ului, care ar putea scădea creșterea economică cu doar câteva zecimi de punct procentual. Totuși, durata războiului rămâne un factor cheie, iar incertitudinea generată de acesta ar putea afecta stabilitatea economică. „Va eroda o parte din creștere, dar economia va rezista. Problema mai mare este incertitudinea”, a declarat Mike Skordeles, șeful departamentului de analiză economică pentru SUA la Truist Advisory Services.

Această incertitudine nu este nouă pentru economia americană. De aproape un an, de la introducerea tarifelor comerciale de către Donald Trump în aprilie 2025, tensiunile din politica externă a SUA au crescut. Războiul cu Iranul a adăugat o presiune suplimentară, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea consumului intern, care este motorul principal al economiei americane. În plus, economiile care depind masiv de importurile de energie sunt și ele vulnerabile.

Un alt element important este politica monetară a Rezervei Federale. Potrivit lui Skordeles, incertitudinea a determinat Fed să amâne potențiale reduceri ale dobânzilor. În acest context, costurile ridicate de împrumut pentru consumatori pun presiune pe cheltuieli, în special într-un moment în care ratele ipotecare în creștere au dus deja la o scădere a vânzărilor de locuințe existente în martie, la cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni.

Pe termen scurt, un eventual armistițiu între părțile implicate ar putea tempera efectele inflaționiste. Cu toate acestea, o reaprindere a conflictului ar putea adânci incertitudinea economică și amenința redresarea fragilă a economiei înregistrată în ultimele două trimestre. „Iranul este important, iar prețul petrolului este important. Dar veniturile și alți factori continuă să susțină economia”, a subliniat Skordeles pentru CNBC, indicând că fundamentele economiei americane rămân, cel puțin pentru moment, solide.

Donald Trump a anunțat miercuri, printr-o postare pe platforma sa Truth Social, că va „deschide definitiv” Strâmtoarea Ormuz, o mișcare care, spune el, este în beneficiul Chinei și al întregii lumi. Președintele american a declarat că președintele Chinei, Xi Jinping, îl va întâmpina cu o „îmbrățișare călduroasă” în viitoarea sa vizită la Beijing, programată peste câteva săptămâni.

Într-un interviu difuzat miercuri de Fox Business Network, Trump a dezvăluit că i-a trimis lui Xi Jinping o scrisoare în care îl ruga să nu mai furnizeze arme Iranului. Conform fostului lider de la Casa Albă, Xi a răspuns asigurându-l că țara sa nu aprovizionează Teheranul. Cu toate acestea, Trump nu a precizat în cadrul discuției când a avut loc schimbul de scrisori sau alte detalii concrete.

De asemenea, Trump a subliniat că nu se așteaptă ca situațiile tensionate legate de războiul cu Iranul sau criza din Venezuela să influențeze întâlnirea sa cu președintele Xi. „El are nevoie de petrol. Noi nu”, a afirmat acesta în emisiunea „Mornings with Maria” de pe Fox Business Network.

Postarea de pe Truth Social a fost însă una dintre cele mai comentate luări de poziție ale președintelui. „China este foarte încântată că deschid definitiv Strâmtoarea Ormuz. Fac asta și pentru ei – și pentru întreaga lume. O astfel de situație nu se va mai repeta niciodată. Au fost de acord să nu mai trimită arme în Iran. Președintele Xi mă va îmbrățișa cu căldură când voi ajunge acolo, peste câteva săptămâni. Lucrăm împreună inteligent și foarte bine! Nu e asta mai bine decât să ne luptăm??? DAR ȚINEȚI MINTE, suntem foarte buni la luptă, dacă trebuie – mult mai buni decât oricine altcineva!!!”, a scris Trump.

Declarațiile lui Trump au lăsat însă loc de interpretări. Reuters notează că, în ciuda afirmațiilor fostului președinte, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne limitat. De asemenea, Casa Albă nu a oferit încă nicio explicație oficială referitoare la anunțul făcut de liderul SUA.

După cum am relatat, senatorii americani au votat cu 52 de voturi la 47 împotriva unei rezoluții conduse de democrați care viza oprirea războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului până când ostilitățile vor fi autorizate de Congres.

Senatorul Rand Paul din Kentucky a fost singurul republican care a votat în favoare, subliniind sprijinul continuu al partidului pentru politica de război a lui Trump. Senatorul republican Jim Justice din Virginia de Vest nu a votat.

A fost a patra oară în acest an când democrații au forțat voturile asupra unor măsuri similare, dar toate au eșuat în fața opoziției republicanilor. Singurul „nu” a venit de la senatorul din Pennsylvania, John Fetterman.

Liderii partidului democrat au promis că vor continua să prezinte o rezoluție privind puterile de război până când conflictul se va încheia sau Congresul va autoriza continuarea luptelor.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat miercuri că Teheranul își menține angajamentul față de promovarea păcii și stabilității în regiune, după ce l-a primit în Iran pe șeful statului major al armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, și pe delegația care îl însoțește.

Munir, care a devenit un intermediar cheie între Statele Unite și Iran, a sosit la Teheran în fruntea unei delegații de nivel înalt care purta un mesaj de la Washington, potrivit armatei pakistaneze de astăzi.

„Sunt foarte încântat să-l primesc pe mareșalul Munir în Iran”, a declarat Araghchi într-un mesaj publicat după întâlnire.

Araghchi și-a exprimat, de asemenea, aprecierea pentru găzduirea discuțiilor de către Pakistan, numind-o o reflectare a „profunzimii și forței” relațiilor bilaterale dintre cele două țări.

„Angajamentul nostru față de promovarea păcii și stabilității în regiune rămâne ferm, iar acest angajament este împărtășit între noi”, a spus el.

Compania Națională Petrochimică (NPC) din Iran a suspendat exporturile de produse petrochimice „până la o nouă notificare” pentru a acorda prioritate aprovizionării interne perturbate de atacurile americano-israeliene între 28 februarie și 8 aprilie.

„După cum știți, având în vedere condițiile actuale și pagubele rezultate din război și atacurile ostile împotriva țării, sprijinirea industriilor interne și a consumatorilor este de mare importanță și sensibilitate”, a declarat Mohammad Motaghi, directorul pentru dezvoltarea industriilor din aval al NPC, într-o scrisoare din această săptămână.

Motaghi a mai spus că, având în vedere gestionarea deficitară a cererii în industriile din aval, sunt necesare controale la export pentru a preveni ieșirea directă și indirectă de mărfuri din țară.

Pentru a asigura materii prime pentru producătorii din Iran, Motaghi a ordonat oprirea exporturilor de produse petrochimice și a instruit companiile să ia măsuri pentru a returna transporturile care au fost exportate, dar care nu au fost încă livrate în străinătate.

Iranul este un exportator major de polimeri precum polietilena și polipropilena, precum și de alte produse petrochimice utilizate pentru fabricarea materialelor plastice și a unei game largi de bunuri de consum și industriale.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că SUA sunt „acum dispuse să aplice sancțiuni secundare” țărilor care cumpără petrol iranian sau iau banii de la Teheran.

Bessent, când a fost întrebat despre o scrisoare trimisă de Departamentul Trezoreriei aliaților care sugerează că sancțiunile actuale împotriva Iranului nu au impactul dorit, a spus că aceasta „nu este o caracterizare corectă”.

„Ieri, am anunțat Operațiunea Furia Economică și, timp de peste un an, am avut presiune maximă asupra iranienilor, atât pentru blocarea plăților către statul iranian, cât și pentru a ataca conturile IRGC (Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice)”, a spus el.

Secretarul Trezoreriei a adăugat că administrația ar dori să înghețe „mai multe fonduri ale conducerii IRGC și ale oricăror membri ai conducerii iraniene”. Și, a spus el, administrația Trump a transmis țărilor „că, dacă cumpărați petrol iranian, dacă bani iranieni se află în băncile voastre, suntem acum dispuși să aplicăm sancțiuni secundare, ceea ce este o măsură foarte severă”.

Bessent a declarat că au reiterat amenințarea în mod specific la adresa a două bănci chineze, deși nu a specificat care dintre ele.

Rețineți: În ianuarie, președintele Donald Trump a declarat că va adopta un tarif de 25% pentru țările care fac afaceri cu Iranul „cu efect imediat”. Cu toate acestea, acest lucru nu părea să intre în vigoare la momentul respectiv.

Un tarif pentru țările care fac afaceri cu Iranul ar avea un impact direct asupra Chinei, un partener comercial major atât al Iranului, cât și al Statelor Unite.

Potrivit unor surse oficiale citate sub protecția anonimatului, Pentagonul va trimite mii de soldați suplimentari pentru a consolida prezența americană din zonă. Întăririle sunt structurate astfel: Grupul de atac USS George HW Bush: Aproximativ 6.000 de militari aflați la bordul portavionului și al navelor de război din escorta sa vor ajunge în regiune în următoarele zile. Grupul Amfibiu Boxer: Alți 4.200 de soldați, incluzând membri ai Unității Expediționare a 11-a a Corpului Pușcașilor Marini, sunt așteptați să sosească spre sfârșitul lunii aprilie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE