Livetext Război în Iran, ziua 78. Israelul atacă în sudul Libanului, în pofida prelungirii armistițiului / Un irakian care pregătea atentate în Europa și SUA a fost arestat

Căpitanul Maoz Israel Recanati, în vârstă de 24 de ani, „a căzut în luptă în sudul Libanului”, a anunțat sâmbătă armata israeliană, fără a oferi mai multe detalii.

Potrivit AFP, 21 de soldați au fost uciși de la reluarea războiului dintre Israel și mișcarea șiită libaneză Hezbollah pe fondul conflictului cu Iran.

Statele Unite și Israelul se pregătesc intens pentru scenariul reluării operațiunilor din Iran, probabil de săptămâna viitoare, relatează The New York Times (NYT), care citează oficiali americani și din Orientul Mjlociu.

Potrivit ziarului newyorkez, consilierii lui Donald Trump au elaborat un plan pentru reluarea ostilităților odată cu reîntoarcerea președintelui american din China.

Planul a fost conceput pentru situația în care liderul republican de la Casa Albă ar decide să rupă impasul din războiul cu regimul din Iran și să reia operațiunile active.

Potrivit unor oficiali americani citați de NYT, una dintre opțiunile luate în considerare este lansarea unor atacuri aeriene mai puternice asupra instalațiilor și infrastructurii militare iraniene.

O altă opțiune este infiltrarea unor forțe speciale pentru o operațiune terestră menită capturării uraniului îmbogățit al regimului de la Teheran.

Sute de soldați ai forțelor speciale se află din martie în Orientul Mijlociu în perspectiva acestui scenariu.

Ministrul de Interne Mohsin Naqvi a sosit sâmbătă la Teheran „pentru a facilita” negocierile de pace dintre Iran și Statele Unite, relatează presa iraniană, potrivit AFP.

Negocierile sunt în prezent blocate, notează sursa citată.

Ministrul iranian de Externe Abbas Araghci a susținut mai devreme că Iranul „nu are nicio încredere” în SUA.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că regimul de la Teheran „nu are nicio încredere” în Statele Unite şi este dispus să negocieze doar dacă Washingtonul demonstrează că este serios în privinţa unui acord pentru încheierea conflictului, transmite Reuters.

Vorbind la New Delhi, în marja reuniunii miniştrilor de externe BRICS, Araqchi susține că mesajele contradictorii transmise de SUA au alimentat neîncrederea Iranului şi au complicat procesul de mediere susţinut de Pakistan.

Ministrul iranian a precizat că negocierile dintre Washington şi Teheran nu au eşuat complet, însă se află într-o „perioadă dificilă”, după ce ambele părţi au respins recent propunerile celeilalte privind un acord de pace durabil.

Araqchi a avertizat că Iranul încearcă să menţină actualul armistiţiu pentru a oferi diplomaţiei o şansă, dar este pregătit să reia confruntările dacă discuţiile eşuează.

Ministrul iranian a declarat că toate navele pot traversa Strâmtoarea Ormuz, cu excepţia celor „aflate în război” cu Iranul, dacă acestea cooperează cu marina iraniană.

El a adăugat că situaţia din Strâmtoarea Ormuz rămâne „foarte complicată”, în contextul în care Iranul a restricţionat sever traficul prin ruta maritimă după izbucnirea conflictului cu SUA şi Israelul.

Donald Trump a declarat vineri că liderul chinez Xi Jinping este de acord că Iranul trebuie să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, însă regimul de la Beijingul nu a indicat că ar intenţiona să exercite presiuni directe asupra Teheranului, relatează Reuters.

Vorbind la bordul Air Force One, la revenirea la Washington după două zile de discuţii la Beijing, Trump a spus că ia în calcul ridicarea sancţiunilor impuse companiilor chineze care cumpără petrol iranian. China este cel mai mare cumpărător de petrol din Iran.

„Nu cer favoruri, pentru că atunci când ceri favoruri trebuie să oferi ceva în schimb”, a declarat Trump, întrebat dacă Xi şi-a asumat ferm că va presa Iranul să redeschidă ruta maritimă strategică.

Ministerul chinez de Externe nu a confirmat existenţa unei înţelegeri privind Ormuz, dar a transmis că războiul dintre Iran şi alianţa americano-israeliană „nu ar fi trebuit să înceapă şi nu există niciun motiv să continue”.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitau înainte de conflict aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol şi gaze naturale lichefiate, a fost practic blocată de Iran după atacurile lansate de Statele Unite şi Israel pe 28 februarie. Perturbarea traficului maritim a provocat cea mai gravă criză de aprovizionare cu petrol din istorie şi a împins preţurile energiei puternic în sus.

Un irakian acuzat că a coordonat sau sprijinit planuri de atacuri împotriva intereselor americane şi israeliene în Europa şi SUA a fost arestat și transferat în SUA, relatează Reuters.

Irakianul în cauză este Mohammad Baqer Saad Dawood Al-Saadi, un membru de rang înalt al grupării Kataib Hezbollah, organizaţie susţinută de Iran şi considerată apropiată de Gărzile Revoluționare din Iran.

Departamentul american al Justiţiei l-a inculpat pentru şase capete de acuzare legate de terorism, inclusiv sprijin material acordat unei organizaţii teroriste străine.

Potrivit procurorilor, Al-Saadi ar fi fost implicat în coordonarea sau susţinerea a aproape 20 de atacuri şi tentative de atac în Europa şi Statele Unite, inclusiv în planuri de ucidere a unor persoane pe teritoriul american.

Procurorul federal Jay Clayton a declarat că suspectul este acuzat că a încurajat atacuri împotriva unor ţinte americane şi israeliene şi că ar fi discutat posibile atacuri în state precum New York, California şi Arizona.

Documentele judiciare menţionează atacuri care au inclus explozii, incendieri şi agresiuni împotriva intereselor americane în străinătate.

Oficialii americani au precizat că suspectul a fost reţinut în afara SUA şi transferat ulterior în custodia autorităţilor americane. Potrivit ABC News, acesta ar fi fost arestat în Turcia înainte de extrădare.

Avocatul apărării, Andre Dalack, a refuzat să comenteze acuzaţiile, afirmând că este prea devreme pentru discuţii despre fondul cazului, dar a criticat condiţiile de detenţie ale clientului său, despre care spune că este ţinut în izolare.

Cazul apare în contextul intensificării investigaţiilor americane privind grupările susţinute de Iran, pe fondul conflictului dintre SUA, Israel şi Iran.

Un lider important al grupării jihadiste Stat Islamic a fost ucis într-o operațiune comună a forțelor americane și nigeriene în țara vest-africană, au declarat președinții celor două țări.

Sub sancțiunile SUA din 2023, Abu-Bilal al-Minuki a fost al doilea comandant al ISIS la nivel mondial, potrivit președintelui american Donald Trump și armatei nigeriene.

„În această seară, la ordinul meu, forțele americane curajoase și Forțele Armate ale Nigeriei au executat impecabil o misiune meticulos planificată și foarte complexă pentru a elimina de pe câmpul de luptă cel mai activ terorist din lume”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social în care a anunțat pentru prima dată uciderea.

Forțele de apărare nigeriene au declarat că al-Minuki era un „lider ISIS de rang înalt și unul dintre cei mai activi teroriști din lume”, folosind un alt nume pentru gruparea jihadistă.

L-a descris ca fiind o „figură operațională și strategică care a oferit îndrumări entităților ISIS din afara Nigeriei în chestiuni legate de operațiunile media, războiul economic și dezvoltarea și fabricarea de arme, explozibili și drone”.

„Forțele noastre armate nigeriene, hotărâte, în strânsă colaborare cu Forțele Armate ale Statelor Unite, au desfășurat o operațiune comună îndrăzneață care a dat o lovitură grea rândurilor Statului Islamic”, a declarat președintele Nigeriei, Bola Tinubu, confirmând uciderea.

Tinubu a declarat în declarația sa că al-Minuki, cunoscut și sub numele de Abu-Mainok, a fost ucis „împreună cu mai mulți dintre locotenenții săi, în timpul unui atac asupra complexului său din bazinul lacului Ciad”, o regiune tensionată care se întinde pe Nigeria, Niger, Ciad și Camerun.

Operațiunea a fost „o operațiune aeroterestră de precizie meticulos planificată și extrem de complexă”, desfășurată sâmbătă între miezul nopții și 4:00 dimineața (23:00 și 03:00 GMT), a declarat armata nigeriană.

Purtătorul de cuvânt al armatei nigeriene, Sani Uba, a declarat că operațiunea a avut loc în urma unor informații conform cărora al-Minuki și celula sa au stabilit o „enclavă ascunsă și fortificată” într-un sat izolat din statul Borno, din nord-est, epicentrul unei insurecții armate de 17 ani.

Armata israeliană a confirmat sâmbătă că Ezzedine Al-Haddad, șeful aripii armate a Hamas, a fost ucis într-un atac aerian în Gaza cu o zi înainte.

„IDF și ISA anunță că ieri, într-un atac precis în zona orașului Gaza, teroristul Ezzedine Al-Haddad a fost eliminat”, a declarat armata, referindu-se la sine și la agenția de securitate internă Shin Bet.

Doi oficiali Hamas au declarat, de asemenea, pentru AFP că Haddad a fost ucis vineri într-un atac israelian asupra unui apartament și a unui vehicul civil în orașul Gaza.

Armata a declarat că Haddad a fost „unul dintre ultimii comandanți superiori din aripa militară a Hamas care a condus planificarea și executarea masacrului din 7 octombrie”.

„Pe tot parcursul războiului, Haddad a fost implicat în reținerea multor ostatici israelieni aflați în captivitatea Hamas”, a declarat armata.

„Haddad a gestionat sistemul de captivitate a ostaticilor al Hamas și s-a înconjurat de ostatici în încercarea de a împiedica eliminarea sa.”

Israelul a lansat sâmbătă noi atacuri aeriene împotriva Hezbollah în sudul Libanului, la o zi după ce cele două țări au convenit să prelungească armistițiul în urma discuțiilor de la Washington.

„Forțele de apărare israeliene au început să atace infrastructura Hezbollah în mai multe zone din sudul Libanului”, a declarat armata israeliană.

Agenția Națională de Știri (NNA), administrată de statul Liban, a raportat atacuri asupra a cel puțin cinci sate din sud, precedate de un exod al locuitorilor către orașul Sidon din sud și capitala Beirut.

Armata israeliană avertizase anterior locuitorii a nouă sate din regiunile Sidon și Nabatieh să evacueze înainte de atacuri.

Vineri, un atac israelian a lovit un centru al Comitetului Islamic pentru Sănătate, legat de Hezbollah, în orașul Hanuf, din sudul țării, au declarat autoritățile. Șase persoane au fost ucise, inclusiv trei paramedici, potrivit ministerului sănătății din Liban.

Ultimele atacuri au loc după ce emisarii din Israel și Liban au purtat negocieri la Washington în urma primelor discuții directe din ultimele decenii, luna trecută, între cele două țări, care nu au relații diplomatice.

Hezbollah, susținut de Iran, se opune negocierilor și a continuat să revendice atacuri asupra nordului Israelului și împotriva armatei israeliene din sudul Libanului, o parte din care o ocupă, de când armistițiul a intrat în vigoare pe 17 aprilie.

Exporturile de petrol ale Irakului prin Strâmtoarea Ormuz au scăzut la doar 10 milioane de barili în aprilie, a anunțat sâmbătă noul ministru al petrolului.

Membru fondator al cartelului petrolier OPEC, Irakul exportă în mod normal majoritatea țițeiului prin această cale navigabilă crucială, dar, la fel ca alți exportatori din regiunea bogată în petrol, a fost nevoit să caute rute alternative după ce Iranul a blocat strâmtoarea.

„Irakul exporta anterior 93 de milioane de barili pe lună prin Strâmtoarea Ormuz, dar în aprilie anul trecut am exportat doar 10 milioane de barili din cauza războiului”, a declarat Bassem Mohammed Khudair în timpul ceremoniei de predare a mandatului său.

Terminalele petroliere din sudul Irakului au primit în aprilie două petroliere pentru a încărca petrol irakian.

Luna trecută, Bagdad a declarat că a ajuns la „înțelegeri” cu Statele Unite și Iran pentru a reduce impactul blocadei Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a anunțat că va permite navelor irakiene să tranziteze această cale navigabilă importantă.

Irakul exporta anterior o medie de 3,5 milioane de barili zilnic, reprezentând aproximativ 90% din veniturile sale bugetare.

Din cauza perturbării căilor navigabile, Irakul a început să exporte țiței folosind camioane cisternă prin Siria, după ce a reluat o cantitate limitată de exporturi de petrol prin conducte către portul turcesc Ceyhan.

Televiziunea de stat iraniană a anunțat vineri că forțele navale ale Gărzilor Revoluționare iraniene permit trecerea mai multor nave prin Strâmtoarea Ormuz, care în timp de pace reprezintă aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate.

Președintele Nigeriei, Bola Tinubu, și armata țării vest-africane au confirmat sâmbătă uciderea în Nigeria a unui lider important al ISIS, într-o operațiune comună cu forțele americane.

„Forțele noastre armate nigeriene, hotărâte, în strânsă colaborare cu Forțele Armate ale Statelor Unite, au desfășurat o operațiune comună îndrăzneață care a dat o lovitură grea rândurilor Statului Islamic”, a declarat Tinubu într-un comunicat după ce președintele american Donald Trump a anunțat pentru prima dată uciderea.

Abu-Bilal al-Minuki a fost al doilea comandant al ISIS la nivel mondial, potrivit lui Trump.

A fost ucis peste noapte, potrivit atât lui Trump, cât și lui Tinubu.

Tinubu a declarat într-un comunicat că Al-Manuki, cunoscut și sub numele de Abu-Mainok, a fost ucis „împreună cu mai mulți dintre locotenenții săi, în timpul unui atac asupra complexului său din bazinul lacului Ciad”.

Forțele de apărare nigeriene au declarat că al-Minuki era un „lider ISIS de rang înalt și unul dintre cei mai activi teroriști din lume”, folosind un alt nume pentru gruparea jihadistă.

L-a descris ca fiind o „figură operațională și strategică care a oferit îndrumări entităților ISIS din afara Nigeriei în chestiuni legate de operațiunile media, războiul economic și dezvoltarea și fabricarea de arme, explozibili și drone”.

Se precizează că „moartea sa elimină un nod critic prin care ISIS a coordonat și dirijat operațiuni în diferite regiuni ale lumii”.

Nigeria se luptă cu insurgenții jihadiști, inclusiv cu ramificații regionale ale organizației Stat Islamic, precum și cu rivalul islamist Boko Haram. De asemenea, a efectuat atacuri și operațiuni împotriva bandelor violente de criminali non-ideologici, cunoscute sub numele de „bandiți”.

De la sfârșitul anului 2025, guvernul nigerian se află sub presiunea Statelor Unite, care l-au acuzat că nu face suficient pentru a combate amenințarea militantă islamistă.

În ziua de Crăciun, Statele Unite, în colaborare cu autoritățile nigeriene, au efectuat atacuri aeriene în nord-vestul statului Sokoto, vizând luptători din gruparea Stat Islamic din Sahel, activă de obicei în Nigerul vecin.

De atunci, Washingtonul a desfășurat sute de soldați în Nigeria pentru a-și sprijini și antrena forțele.

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că forțele americane și nigeriene au ucis un lider important al grupării Stat Islamic.

„În această seară, la ordinul meu, forțele americane curajoase și Forțele Armate ale Nigeriei au executat impecabil o misiune meticulos planificată și foarte complexă pentru a elimina de pe câmpul de luptă cel mai activ terorist din lume”, a declarat Trump la Truth Social.

„Abu-Bilal al-Minuki, al doilea comandant al ISIS la nivel global, credea că se poate ascunde în Africa, dar nu știa că aveam surse care ne țineau la curent cu ceea ce făcea”, a adăugat el.

Al-Minuki fusese plasat sub sancțiuni americane în 2023 pentru legături cu gruparea Statul Islamic, care menține o prezență majoră în anumite părți ale Africii de Vest.

„Nu va mai teroriza populația Africii și nici nu va ajuta la planificarea operațiunilor care vizează americanii”, a spus Trump. „Odată cu înlăturarea sa, operațiunea globală a ISIS este mult diminuată.”

Trump a mulțumit guvernului Nigeriei pentru „parteneriatul” său în cadrul operațiunii.

Forțele nigeriene se luptă cu militantismul, inclusiv cu ramificații regionale ale organizației Stat Islamic, precum și cu rivalul islamist Boko Haram. De asemenea, gruparea a efectuat atacuri și operațiuni împotriva bandelor violente non-ideologice, cunoscute sub numele de „bandiți”.

De la sfârșitul anului 2025, guvernul nigerian se află sub presiunea Statelor Unite, care l-au acuzat că nu face suficient pentru a combate amenințarea militantă islamistă.

În ziua de Crăciun, Statele Unite, în colaborare cu autoritățile nigeriene, au efectuat atacuri aeriene în nord-vestul statului Sokoto, vizând luptători din cadrul Statului Islamic din Sahel (ISSP), activi de obicei în Nigerul vecin.

De atunci, Washingtonul a desfășurat sute de soldați în Nigeria pentru a-și sprijini și antrena forțele.

Trump nu a oferit detalii despre tipul de atac în urma căruia al-Minuki a murit, dacă forțele americane au efectuat atacuri aeriene sau unde a fost vizat liderul militant.

Departamentul de Stat al SUA, când a anunțat includerea lui al-Minuki pe lista guvernului american a „teroriștilor globali” în 2023, l-a numit lider senior al ISIS cu sediul în Sahel și membru al Direcției Generale a Provinciilor, organismul administrativ al grupării care oferă „îndrumare operațională și finanțare în întreaga lume”.

„Delegația libaneză salută rezultatul de astăzi”, a transmis aceasta, conform președinției libaneze. „Prelungirea încetării focului și stabilirea unui canal de securitate facilitat de SUA oferă un răgaz esențial cetățenilor noștri, întăresc instituțiile statului și facilitează calea politică spre o stabilitate durabilă. Obiectivul nostru este transformarea acestui armistițiu într-un acord cuprinzător și durabil, care să garanteze demnitatea, securitatea și viitorul poporului libanez.”

Negociatorii din partea Statelor Unite au anunțat, prin purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, că următoarea întâlnire pentru un acord politic permanent va avea loc pe 2 și 3 iunie. În plus, Pentagonul va organiza o întrevedere între reprezentanții militari ai celor două țări pe 29 mai.

Delegația libaneză a confirmat că „un canal politic formal a fost inițiat, reflectând angajamentul constructiv al Libanului și întărind perspectivele unei soluționări pașnice și durabile”. Eforturile se concentrează pe „restabilirea completă a autorității statului pe întreg teritoriul libanez pentru a proteja granițele, a susține suveranitatea națională și a asigura securitatea cetățenilor săi”.

Armistițiul, conform delegației, ar putea fi extins din nou „dacă rezultatele negocierilor vor fi pozitive”.

Conflictul dintre Israel și Hezbollah a reizbucnit pe 2 martie 2026, când gruparea susținută de Iran a lansat rachete asupra Israelului, ca represalii pentru uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei. De atunci, atacurile israeliene au provocat moartea a peste 2.900 de persoane în Liban, potrivit autorităților libaneze, dintre care peste 400 de la intrarea în vigoare a armistițiului din 17 aprilie. Hezbollah a continuat să atace ținte israeliene, acuzând Israelul de încălcarea armistițiului.

Gruparea și-a exprimat opoziția fermă față de negocierile directe dintre Beirut și Tel Aviv. O încetare a focului din 2024, care urmărea să pună capăt unui conflict anterior între Israel și Hezbollah, nu a reușit să-și atingă obiectivele.

Delegația libaneză a subliniat că, pentru a evita eșecurile aranjamentelor precedente, „Libanul insistă asupra unui proces de implementare etapizat și verificabil, susținut de Statele Unite, pentru a garanta că toate angajamentele sunt respectate fără a compromite suveranitatea libaneză”.

„Libanul negociază pentru un viitor în care granițele sale sunt respectate și suveranitatea este garantată exclusiv de către armata sa”, a concluzionat delegația.

În 2025, autoritățile libaneze au decis dezarmarea Hezbollah, iar în martie 2026 au interzis activitățile militare ale grupării. Hezbollah a respins categoric aceste măsuri.

Bursele globale au înregistrat scăderi semnificative, iar prețurile petrolului au crescut pe fondul îngrijorărilor legate de inflația persistentă și al creșterii randamentelor obligațiunilor, în timp ce conflictul din Iran continuă fără o soluție clară, informează AFP.

Contractul de referință internațional pentru petrol, Brent Crude, a înregistrat o creștere de peste trei procente, ajungând la 109,26 dolari pe baril. Această majorare a determinat o presiune suplimentară asupra randamentelor obligațiunilor guvernamentale. În Marea Britanie, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani a atins 5,869%, cel mai înalt nivel din 1998, în timp ce în Japonia randamentul pentru același termen a urcat la 4% pentru prima dată din 1999.

Pe bursele europene, piețele din Londra, Paris și Frankfurt au încheiat ziua cu pierderi de peste 1,5%. Pe Wall Street, atât S&P 500, cât și Nasdaq Composite au scăzut de la maximele istorice atinse joi, în timp ce Dow Jones a scăzut cu aproximativ 1%. Dolarul american s-a întărit în raport cu lira sterlină, euro și yenul japonez.

Un summit așteptat cu nerăbdare între președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, desfășurat la Beijing, nu a adus progrese semnificative în ceea ce privește conflictul din Orientul Mijlociu sau relațiile comerciale. Deși ambele țări au declarat că au fost încheiate acorduri comerciale, detaliile acestora nu au fost dezvăluite. Trump a menționat pentru Fox News că Beijingul și-a exprimat interesul pentru achiziționarea de petrol și soia din SUA, însă problema tarifelor nu a fost discutată.

Susannah Streeter, strateg-șef la Wealth Club, a comentat: „Întâlnirea… a fost plină de cuvinte calde și simbolism, dar fără rezultate concrete. Eforturile diplomatice de a rezolva conflictul din Orientul Mijlociu sunt în impas, ceea ce aduce o incertitudine suplimentară”.

Casa Albă a subliniat că liderii au convenit asupra necesității de a menține deschis strâmtoarea Hormuz pentru a sprijini fluxul liber de energie. Cu toate acestea, investitorii sperau la mai multe progrese pentru redeschiderea strâmtorii, care a devenit aproape inaccesibilă pentru traficul de petroliere din cauza războiului, provocând o creștere bruscă a prețurilor la energie.

Președintele Trump a declarat joi pentru Fox News că „nu va mai avea multă răbdare” cu Iranul, în timp ce negocierile SUA-Iran rămân blocate. „Diplomația stagnată între SUA și Iran menține temerile legate de aprovizionare în centrul atenției”, a spus Matt Britzman, analist senior la Hargreaves Lansdown. „Chiar dacă se rezolvă luna viitoare, piața petrolului ar putea rămâne subaprovizionată până în octombrie, menținând presiunile inflaționiste ridicate și adăugând un nou motiv de îngrijorare pentru consumatori, bănci centrale și, în final, investitori”, a adăugat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE