Erdogan spune că premierul grec Mitsotakis „nu mai există" pentru el. Ce l-a înfuriat pe liderul de la Ankara
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni, 23 mai, că premierul grec Kyriakos Mitsotakis „nu mai există" pentru el, acuzându-l pe liderul elen că a încercat să blocheze vânzarea de avioane de luptă F-16 către Turcia în timpul unei vizite în Statele Unite, transmit Reuters și Euractiv.
„Am fost de acord să nu includem țări terțe în disputa noastră cu el. În ciuda acestui fapt, săptămâna trecută, el a avut o vizită în SUA și a vorbit în Congres și i-a avertizat (pe oficialii americani, n.r.) să nu ne dea (avioane) F-16", a declarat Erdogan, în timpul unei conferințe de presă organizată după ședința săptămânală a cabinetului de la Ankara.
„El nu mai există pentru mine. Nu voi accepta niciodată să mă întâlnesc cu el. Ne vom continua drumul, cu politicieni onorabili", a mai afirmat liderul turc.
Turcia și Grecia, deși amândouă sunt țări membre ale NATO, au avut numeroase dezacorduri cu privire la o serie de probleme, cum ar fi granițele maritime, întinderea platformei continentale, spațiul aerian și Ciprul divizat din punct de vedere etnic.
În timpul vizitei sale în Statele Unite, unde s-a întâlnit săptămâna trecută cu președintele american Joe Biden și cu înalți oficiali americani, Mitsotakis a anunțat că Grecia va demara procedurile pentru achiziționarea de avioane de luptă F-35 din Statele Unite până în 2030.
În 2019, Washingtonul a eliminat Ankara din programul comun de producție a avioanelor F-35, după ce Turcia a cumpărat și a primit în iulie sisteme rusești de apărare antirachetă S-400.
În urma declarațiilor lui Erdogan, purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Giannis Oikonomou, a răspuns că Mitsotakis apără drepturile Greciei și dreptul internațional și că politica externă a Atenei se bazează pe alianțele sale.
„Nu vom intra într-o dispută cu conducerea Turciei. Politica noastră este o politică bazată pe principii", a afirmat Giannis Oikonomou, într-un comunicat de presă.
Operațiunea militară în Siria
Erdogan a mai declarat luni că Ankara va lansa în curând noi operațiuni militare de-a lungul frontierelor sale sudice pentru a crea zone sigure de 30 de kilometri adâncime pentru a combate amenințările teroriste din aceste regiuni.
„Ținta principală a acestor operațiuni vor fi zonele care sunt centre de atacuri la adresa țării noastre și zonele sigure", a afirmat Erdogan, fără a da alte detalii.
Liderul de la Ankara a mai spus că operațiunile vor fi lansate de îndată ce forțele militare, de informații și de securitate își vor finaliza pregătirile.
Operațiunea va viza probabil nordul Siriei, unde Turcia a lansat mai multe operațiuni militare începând din 2016 pentru a submina Unitățile de Apărare ale Poporului Kurd (YPG), o ramură siriană înarmată a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
YPG a contribuit de asemenea la formarea Forțelor Democratice Siriene (SDF), coaliția condusă de kurzi pe care Statele Unite s-au bazat foarte mult pentru a lupta împotriva Statului Islamic începând din 2014.
Declarația lui Erdoğan a venit pe fondul obiecțiilor Turciei cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO, acuzându-le că adăpostesc persoane legate de gruparea PKK și adepți ai clericului Fethullah Gulen pe care Ankara îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat în 2016.
„Bazarul oriental"
O sursă UE apropiată de această chestiune a declarat pentru Euractiv că Turcia a fost angajată într-un „bazar oriental" în tot acest timp și că face un ultim efort pentru a obține ceea ce poate prin veto-ul împotriva aderării Finlandei și Suediei la NATO.
În cazul Greciei, în special, sursa a precizat că aceasta este membră a UE și, prin urmare, „Turcia nu poate cere nimic în schimbul șantajului său pentru simplul motiv că atât Grecia, cât și Cipru au sprijinul întregii Uniuni Europene".
„Suedia și Finlanda sunt, de asemenea, membre ale UE, dar în acest caz sunt mai vulnerabile pentru că jocul se joacă la nivelul NATO, care nu se află sub controlul total al Europei […], americanii având rol de protagoniști în rezolvarea acestei situații", a precizat sursa citată.
Sursa a adăugat că presiunile lui Erdoğan au o mult mai mare legătură cu problema nerezolvată cu Washingtonul în ceea ce privește achiziționarea de avioane de luptă F-16 decât cu problema „terorismului" în cele două țări scandinave.
„Finlanda și Suedia, două țări cu un nivel ridicat al statului de drept, nu au cum să extrădeze persoane în Turcia, iar aceasta din urmă știe acest lucru", a punctat sursa citată.
Foto: Profimedia Images
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
