Rezolvarea subiectelor la română de la BAC 2021. Explicațiile unei profesoare

Ena Stanciu

redactor

Actualizat pe 5 iul 2021, 11:50Comentează

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește Libertatea in Google Discover

Profesoara de limba română Mihaela Petrișoaia rezolvă în studioul Libertatea subiectele de la Română de la examenul de Bacalaureat 2021.

Subiectul a fost abordabil pentru elevii care s-au pregătit conștiincios. Nu a avut un grad mare de dificultate. A fost asemănător cu ce s-a dat și la simularea examenului.
Primul subiect prezintă un text al lui Șerban Ciculescu, ”Viața lui I. L. Caragiale”. Primul exercițiu, indică sensul din text al secvenței ”în toată vremea”. Este important să construiască enunțuri clare, coerente, într-un limbaj literar. Răspunsul corect ca sintagmă sinonimică ar fi fost ”întotdeauna” sau ”mereu”.
Al doilea exercițiu. Tot din text, aflăm că scriitorul devine sufleur și copist. Acestea sunt îndeletnicirile care îi asigură un câștig financiar.
Al treilea exercițiu. Chiar de la începutul textului se precizează că scriitorul avea un temperament rebel, greu de stăpânit și părinții adoptă cea mai bună metodă, a ”îngăduinții relative”. Această secvență poate fi folosită pentru a explica modul în care părinții aleg să-l educe pe tânărul Caragiale. Un răspuns complet ar fi fost că părinții lui Caragiale nu sunt exigenți în mod exagerat sau păstrează exigența în anumite limite, fapt ce reiese și din fragmentul de incipit al textului.
Exercițiul patru. Era de menționat că devenind rezvizor școlar, Caragiale părăsește casa natală și singura modalitate de comunicare cu familia rămân scrisorile.
La ultimul exercițiu, în 30-50 de cuvinte se cerea o trăsătură morală a lui Caragiale. Cea mai importantă, și care se justifică cu elemente din text, este cea a generozității și a bunătății sale, faptul că îți ajută mama și sora din punct de vedere financiar.
Deci primul subiect, dacă era citit textul cu atenție, nu punea probleme.
Pentru cel de-al doilea subiect, partea B a subiectului I. Acest tip de exercițiu are 20 de puncte și presupune o redactare coerentă ținând cont de niște repere. Există o schemă. E vorba despre o ipoteză care conține, de obicei o idee generală, și formularea unei opinii. Apoi urmează enunțarea fiecărui argument în parte și dezvoltarea corespunzătoare. Finalul presupune o concluzie.
Pentru introducerea argumentelor se pot folosi ”în primul rând”, ”în al doilea rând”, ”pe de o parte”, ”pe de altă parte”.
Pentru subiectul cerut aș fi mers pe ideea nuanțării în ipoteză a importanței ideii de responsabilitate față de familie. Ca idee generală era bine să se spună în ce constă această viață de familie, ce dificultăți pot apărea.
Se putea spune că familia reprezintă un mediu sigur din punct de vedere emoțional, că presupune dragoste, grijă și responsabilitate și că indiferent de greutățile care pot apărea pe parcurs, membrii familiei trebuie să rămână uniți.
Textul mergea în direcția argumentării pro, pentru că îl vedem pe Caragiale un fiu grijuliu.
Pentru primul argument aș fi vorbit despre faptul că greutățile te motivează, te întăresc, îți dezvoltă tenacitatea. Apoi venea exemplul din text.
Ca al doilea argument, s-ar fi putut identifica această problemă etică, morală, a conștiinței de sine, în ideea că dacă îți neglijezi responsabilități, te destabilizezi ca ființă umană. Aici puteau fi aduse o sumedenie de exemple personale sau cultrale. De exemplu, voluntariatul, situațiile în care părinții, împinși de grijile financiare, își lasă copiii în țară și pleacă la lucru în străinătate.
Pe parcursul acestui subiect, era bine ca absolvenții să nuanțeze frazele și cu alte structuri: ”de asemenea”, ”în același sens”, ”în aceeași măsură”, ”în egală măsură”, ”cu toate acestea”.
Al doilea subiect este unul la prima vedere, cred că este printre puținele subiecte care sunt mai creative pentru că presupun interpretare personală, pe baza unor concepte cunoscute. S-a ales o poezie a lui Ion Vinea, ”Drum”.
Poezia aceasta nu cred că punea probleme mari.
Tema textului punea în evidență timpul, destinul uman, suficiente mijloace de exprimare poetică existau aici. Comparații: „ca un stol ne însoțesc”, „ca un cântec de leagăn”. Personficare: „cum îngână fântânile”.
Titlul este în esență metaforic. ”Drum” se deschide către interpretarea destinului uman, a unei căi de urmat.
E o poezie care are clar accente moderniste, chiar avangardiste. Există metaforism, o anumită ambiguitate a textului. Toate acestea puteau fi bine coagulate în jurul unui comentariu care să surprindă ce are original acest text.
Avem elemente de monolog adresat, verbele sunt la persoana a II-a.
Textul era destul de generos pentru a fi comentat, chiar fără a cunoaște multe lucruri despre Ion Vinea, despre mișcarea avangardistă.
Pentru subiectul al treilea, pentru profilul real se cerea prezentarea unor particularități ale unei nuvele studiate, iar pentru profilul uman se cerea construcția unui personaj dintr-o nuvelă studiată.
În ceea ce privește subiectul de real, erau trecute reperele în elaborarea acestui eseu și era bine ca elevii să urmărească aceste repere. Pentru partea de introducere, minunat ar fi fost dacă ar fi scris că se încadrează în realism și că este o nuvelă psihologică, urmând a dezvolta două trăsături care fac posibilă încadrarea ăntr0-una dintre cxele două categorii.
Era de urmărit tipologia personajului principaj, Ghiță, un cizmar sărac, dornic să câștige mai mult și care ia în arendă Moara cu noroc.
O trăsătură realistă care putea fi valorificată era literatura de tip mimetic pe care Slavici o cultivă, dublată de valoarea etică. Tot pentru realism se putea valorifica cronotopul, spațiul, timpul, toponimele care apar sunt nume ale unor localități reale, sărbătorile între care se desfășoară acțiunea nuvelei.
De asemenea, perspectiva narativă este obviectivă, naratorul este omniscient.
În plus, tipologia personajului, Ghiță cizmarul care se dezumanizează treptat. Toată această frământare interioară putea fi valorificată ca trăsătură a nuvelei de tip psihologic.
Nomal că se spunea când apare nuvela, orientarea tematică trebuie să apară. Tema era dezumanizarea cauzată de dorința câștigului necinstit, patima pentru bani.
Pentru secvențele relevante pentru nuvelă, elevii comentau fragmente din operă interpretându-le și evidențiind de ce sunt ele importante pentru construcția acestei nuvele.
Dacă voiam să evidențiem ideea lăcomiei, vedeam felul în care Ghiță se uită la bani, felul în care îi numără în absența familiei.
Un alt episod care e de comentat este cel al confruntării între Lică și Ghiță. O înfruntare a orgoliilor masculine.
O secvență care ar fi meritat atenție era momentul când jură strâmb, comite sperjur, ținându-o partea lui Lică Sămădăul la tribunal.
Al treiela reper care trebuia comentat vizează analiza unor elemente de structură, de compoziție, de limbaj. Acțiunea se putea povesti pe momentele subiectele sau rezumat. Conflictul de natură interioară viza tocmai această frământare a lui Ghiță, cel de natură exterioară viza diferența dintre două lumi din care provin personajele. Lică este un afacerist care dorește câștigul și vizează doar interesele proprii. În schimb, Ghiță, inițial, se situează în spațiul etic al unei lumi care apreciază cinstea și omenia.
Legătura dintre incipit și final era importantă pentru echilibrul compozițional al nuvelei și, mai ales, de ideea de destin pentru că vorbele bătrânei de la început au un aer providențial, anticipativ.
În privința subiectului de uman, se putea discuta fie despre Ghiță, fie despre Lică. Probabil că cei mai mulți au ales să vorbească despre personajul principal din „Moara cu noroc”.
Și aici era nevoie de o introducere. Se puncta o trăsătură cu două secvențe relevante. Pentru Ghiță era bine să fie urmărite ipostazele personajului, această degradare umană, trecerea de la omul cinstit la cel decăzut, cu notarea aspectelor care au determinat această degradare. La caracterizare apar și elemente de citat. La fel trebuiau să facă și la caracterizarea lui Lică.
Numele personajului putea fi comentat tocmai pentru că exprimă la modul simbolic lupta pe care nu reușește să o ducă la bun sfârșit, cu propriii demoni. E vorba de trimiterea la mitul Sfântului Gheorghe care luptă cu balaurul.

Subiectele de la examenul de BAC la limba română diferă în funcție de profilul urmat de elevi - uman sau real. Subiectele sunt la fel și la subiectul I și la subiectul II, însă cerința de la subiectul al III-lea este cea diferită.

Astfel, atât elevii de la real, cât și cei de la uman au primit un text de la Șerban Cioculescu, „Viața lui I.L. Caragiale”. La subiectul al doilea au avut de comentat un text de Ion Vinea - ”Drum”.

La subiectul al III-lea, elevii de la uman au avut de realizat un eseu în care să prezinte „particularitățile de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă studiată”. Cei de la real au avut de scris un eseu despre particularitățile unei nuvele studiate.

Vezi rezultate BAC 2021 și cum faci contestatii la Bacalaureat 2021!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații

Tags: Bacalaureat 2026

Politică