Românii au cea mai scurtă durată a vieții profesionale din UE, de doar 32,7 ani. Care este situația în celelalte țări

România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană

România ocupă ultimul loc în clasament, cu o durată medie de doar 32,7 ani, în scădere față de majoritatea statelor membre.

În schimb, Țările de Jos (43,8 ani), Suedia (43 ani), Danemarca (42,5 ani), Estonia (41,4 ani), Irlanda (40,4 ani) și Germania (40 ani) sunt singurele țări din UE care depășesc pragul de 40 de ani în ceea ce privește viața profesională activă.

Analiza pe sexe arată că durata vieții profesionale este semnificativ mai mare la bărbați (39,2 ani în medie în UE), comparativ cu femeile (35 ani).

Bărbații care muncesc cei mai mulți ani sunt din:

• Țările de Jos – 45,7 ani
• Danemarca – 44,2 ani
• Suedia – 40 ani

România are cea mai scurtă durată și în rândul bărbaților: 35,9 ani, urmată de Croația și Bulgaria (36 ani).

Pentru femei, Estonia este în top cu 42,2 ani, urmată de Suedia (42 ani) și Țările de Jos (41,8 ani). România se află din nou pe ultimele locuri, cu 29,2 ani,alături de Italia (28,2 ani) și Grecia (31,1 ani).

Numărul de angajați tot scade, deși România cheltuie milioane pe formare profesională

Ministrul Muncii, Florin Manole, a atras atenția asupra unei situații îngrijorătoare: scăderea numărului de angajați, în ciuda investițiilor semnificative în ocupare și formare profesională.

Recomandări

Trump cere Europei să-și rezolve problemele cu imigrația înaintea negocierilor comerciale UE-SUA: „Vă ruinați” / 20 de puncte sensibile pe listă

„Trebuie să ne asumăm, nu partinic și nu doar politic, niște cifre care par să arate cel puțin a ineficiență. Am cheltuit, ca țară, prin diverse mecanisme și prin diverse proiecte, zeci de milioane de euro anul trecut pentru ocupare și formare profesională. Și numărul de angajați a scăzut puțin. Nu trebuie să fii expert în macroeconomie \[…] E un raționament simplu. Undeva, ceva e cel puțin greșit”, a declarat Florin Manole, conform Agerpres.

„Să plătești pentru o pierdere este o adevărată problemă, este ușor sesizabilă și este o temă de rezolvat”, a mai adăugat acesta.

Reamintim și că tinerii români nu vor nici să studieze, nici să muncească. Concret, în 2023, România deținea cea mai mare rată NEET – tineri care nici nu muncesc, nici nu învață sau nu participă la programe de formare – din Uniunea Europeană, de 19%, potrivit raportului The situation of young people in the European Union.

Legătura dintre muncă și educație

Ministrul Muncii a subliniat importanța unei politici publice care să treacă de la teorie la implementare reală, inclusiv în legătură cu industria de apărare.

„Genul acesta de politică publică eficientă, ocupare și formare profesională, ne-ar face să avem un buget care să susțină mai ușor creșteri de pensii și de salarii. Ne-ar face mai ușoară investiția în educație, în sănătate și în orice alt domeniu”.

Recomandări

Nicuşor Dan, întrebat din nou despre Dragoş Anastasiu, după ce inițial a cerut răgaz ca să se informeze: „E o problemă mare”

„Uniunea Europeană, în general, și România, în particular, au o temă în domeniul acesta. Dacă știm toate aceste lucruri, n-avem nicio scuză să fim nepregătiți peste un an sau peste doi”, a completat Manole.

În ciuda investițiilor publice consistente, România continuă să rămână în urmă în ceea ce privește durata vieții profesionale și ocuparea forței de muncă. Specialiștii și autoritățile atrag atenția că eficiența politicilor publice trebuie regândită, iar pregătirea profesională trebuie adaptată la nevoile reale ale pieței.

„Cel mai simplu exemplu este corelarea necesară a fi făcută între creșterile pentru cheltuielile de apărare, industria de armament și piața muncii. \[…] Nu poți, de pe o zi pe alta, să dublezi numărul de angajați pregătiți și apți să lucreze în acea companie”, a concluzionat ministrul Manole.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE