Potrivit datelor IRSOP, la venituri medii lunare de 2.500 de lei, românii au cheltuieli medii lunare de 2.269 de lei. Dacă lună de lună ar pune deoparte cei 230 de lei rămași le-ar lua circa 3 ani, 7 luni și 2 săptămâni să strângă banii necesari pentru reparații în valoare de 10.000 de lei.
Din cele 7,5 milioane de gospodării 16% se confruntă cu probleme grave: deteriorări, igrasie, scurgeri, lumină insuficientă. Iar dacă vor să își mai construiască o casă acest lucru este și mai scump decât o simplă renovare. Asta în condițiile în care 46,5% dintre români își trăiesc viața în locuințe de o cameră sau două.
Și dacă tot vorbim de confort, la oraș, una din 11 familii nu are grup sanitar în casă, în timp ce la țară, procentul este și mai copleșitor: una din trei gospodării nu are grup sanitar în interior. Fără baie sau duș în casă sunt tot 32% dintre locuințe. Proiectul „Prima Baie” care fusese anunțat de unii deputați nu s-a mai derulat și nu e știe starea acestui proiect care anunța că românii vor fi subvenționați cu 200 de euro pentru a-și putea utila o baie în interiorul locuinței.
Trăim în case vechi
Potrivit aceluiași studiu, din totalul locuințelor numai una din 15 a fost construite după anul 2000. Astfel că, ponderea locuințelor făcute după acest an la țară este de 10%, în timp ce la oraș procentul este de 19%. „Între anii 2000-2012 s-au construit 197.541 de locuinţe, în timp ce cererea actuală pentru o locuinţă nouă este de aproape 1 milion numai în urban”, se menționează în studiu.
Românii vor să investească în casă
Circa 68% dintre cei intervievaţi dorec să demareze proiecte de îmbunătăţire locativă în următorii 5 ani, iar circa 37% intentionează să facă acest lucru în următoarele 12 luni. „Prima prioritate investitională a aproape 600.000 de familii de români este îmbunătăţirea confortului locativ într-o ţară cu cel mai învechit stoc de locuinţe din UE – conform Eurostat. Cu toate acestea, veniturile medii ale românilor reprezintă jumătate din cât încasează un ceh, slovac sau croat, în timp ce costul materialelor de construcţii este relativ similar cu cel din România”, a declarat Lucian Anghel, preşedintele BCR Banca pentru Locuințe.
Cele mai frecvente planuri de îmbunătăţiri locative pentru următorii 5 ani vizează renovarea locuinţei (29%), cumpărarea unei locuinţe noi (23%), cumpărarea unei case la ţară (23%), izolarea termică (23%), reparaţii la instalaţiile sanitare sau electrice (21%), achiziţionarea unei centrale termice (16%), diverse lucrări la acoperiş sau terasă (15%), construirea unei case (13%), reparaţii la structura de rezistenţă (11%), cumpărarea unui teren (9%), extinderea locuinţei actuale (8%).
Creditul rămâne de bază
Pentru că nu forte mulți își permit să aștepte până vor putea strânge banii pentru investiții într-o locuință, mulți apelează la credit. Astfel că, dacă în 2014, 3 din zece români voiau să apeleze la un credit pentru necesități la casă, în 2015, ponderea a crescut până la 4 din 10 români. Pe de altă parte, cei care voiau să își foloseasca economiile pentru investiții ale locuințelor au scăzut de la 45%, în 2014, la 36% în 2016.
Principala problemă pentru românii care investesc în casă rămâne în continuare centrala termică, 40% dintre aceștia având nevoie de o astfel de instalație de încălzire, în timp ce restul de 60% se gândesc la schimbat sau pus gresia, ferestrele sau alte astfel de lucrări.
Vești proaste pentru cei care vor casă
Potrivit specialiștilor de la Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) prețul caselor a crescut în România, în ultimul an. De exemplu, de la trimestrul 1/2016 la trimestrul 2/2016, în 38 de localități reședință de județ (inclusiv București), valorile de piață unitare pentru apartamentele în bloc au crescut, și doar în 3 orașe reședință de județ aceste valori au scăzut. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Miercurea-Ciuc (10,1%), Focșani (9,37%) și Deva (8,86%), iar scăderi au fost doar în Alexandria (-1,56%), Reșița (-1,04%) și Târgu Mureș (-0,75%). Cu toate acestea, aceste 3 orașe au înregistrat creșteri în trimestrul imediat anterior.
„La nivelul perioadei analizate, 1 iulie 2015 – 30 iunie 2016, Cluj-Napoca a detronat Bucureștiul în materie de valori de piață pe metru pătrat al apartamentelor amplasate în bloc. Astfel, în Cluj-Napoca, valoarea de piață pentru acest tip de locuințe s-a ridicat la 1.048 Euro/ mp, în timp ce în București, această valoare s-a ridicat la 1.018 euro/ mp. Topul valorilor de piață pentru apartamentele în bloc este urmat de Timișoara, cu 933 euro/ mp, Constanța, cu 897 euro/ mp și Iași, cu 887 euro/ mp”, se arată în analiza ANEVAR.