Situaţia se înrăutăţeşte în Transnistria, unde au început şi sistări ale apei curente. Moldova şi Rusia se învinovăţesc reciproc
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Peste 51.000 de gospodării din Transnistria au rămas fără gaz, iar 1.500 de blocuri de locuinţe nu au căldură şi au început şi sistări ale apei curente, plus întreruperi de curent electric, au declarat luni autorităţile, în timp ce Moldova şi Rusia se învinovăţesc reciproc pentru această criză energetică ce ia amploare, relatează Reuters, care menţionează că Moldova a convocat luni un diplomat rus şi a protestat că Moscova face acuzaţii neîntemeiate.
Cuprins:
Transnistria a primit gaz rusesc prin Ucraina timp de decenii, folosindu-l pentru a genera energie electrică la centrala de la Cucirgan, energie care era vândută şi restului Moldovei la un preţ mai mic. Gazul rusesc a fost întrerupt împreună cu fluxurile către Europa Centrală şi de Est în prima zi a anului, după ce Kievul a refuzat să prelungească acordul de tranzit care a funcţionat pânîă acum pe timpul celor aproape trei ani de război total dintre Rusia şi Ucraina.
Guvernul transnistrean a declarat pe Telegram că un total de 122 de localităţi au pierdut aprovizionarea cu gaze începând de luni dimineaţă, iar în unele apartamente erau furnizate doar cantităţi mici pentru gătit. Autorităţile au ordonat şcolilor să nu se redeschidă după sărbătorile de iarnă, cel puţin 131 de şcoli şi 147 de grădiniţe rămânând fără căldură.
Regiunea separatistă se confruntă şi cu pene de curent prelungite după întreruperea gazului.
Prim-ministrul moldovean Dorin Recean a declarat în cadrul unei şedinţe de informare a reporterilor că în Transnistria au început luni şi întreruperi ale alimentării cu apă.
Moldova a convocat un diplomat rus
„Nu există nicio persoană în Transnistria care să fie vinovată de această situaţie - totul ţine de un factor extern”, a afirmat liderul regiunii separatiste proruse, Vadim Krasnoselski, într-o declaraţie televizată.
Gazul transportat prin Ucraina a fost mult timp principala modalitate prin care Rusia a sprijinit regiunea separatistă, care a ieşit de sub controlul guvernului central al Moldovei într-un scurt război în 1992 şi care găzduieşte încă circa 1.500 de soldaţi ruşi.
Guvernul moldovean dă vina pentru criza energetică pe gigantul rus Gazprom care a refuzat să furnizeze gazul contractat către Moldova pe o rută alternativă. Gazprom a declarat că suspendă exporturile către Moldova de la 1 ianuarie din cauza pretinselor datorii neplătite ale Chişinăului, despre care Moscova spune că se ridică la 709 milioane de dolari. Moldova contestă însă această sumă şi spune, susţinută de un audit internaţional, că este vorba de doar 8,6 milioane de dolari.
Moldova a convocat luni un diplomat rus şi a acuzat Moscova că o învinovăţeşte în mod fals pentru criza din Transnistria, despre care a spus că Moscova o alimentează artificial pentru a submina guvernul de la Chişinău înainte de alegerile parlamentare din acest an.
„Sensul tuturor acestor lucruri este ca Rusia să creeze instabilitate în regiune, dar şi, foarte important, să influenţeze rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova. Ei vor să obţină un guvern pro-rus”, a declarat premierul Dorin Recean, citat de Reuters.
La rândul său, Biroul Politici de Reintegrare de la Chişinău a subliniat că responsabilitatea pentru criza energetică actuală din estul ţării revine în totalitate acţiunilor Moscovei şi ale sateliţilor săi din Transnistria, relatează NewsMaker. Reacţia vine după ce Ambasada Rusiei a acuzat luni autorităţile de la Chişinău de ignorarea intenţionată a problemelor în relaţiile cu Gazprom, subliniind că acest lucru este principalul factor ce a condus la criza energetică din regiune.
„Responsabilitatea pentru situaţia creată în raioanele est ale ţării se datorează în totalitate jocurilor geopolitice tot mai periculoase şi necinstite ale Moscovei, care prin aceste acţiuni pun la îndoială rolul de mediator şi garant al Federaţiei Ruse în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană.
Acţiunile întreprinse de Moscova şi acoliţii săi de la Tiraspol în ultimele săptămâni subminează încrederea în toate mecanismele existente de negociere privind soluţionarea acestui dosar şi compromit eforturile Chişinăului din ultimii trei ani de a menţine pacea şi stabilitatea în ţară şi în regiune”, atrage atenţia într-un comunicat Biroul pentru Politici de Reintegrare de la Chişinău.
Moscova pune vina pe Chișinău și pe Occident
Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova acuză autorităţile de la Chişinău de ignorarea intenţionată a problemelor în relaţiile cu Gazprom, subliniind că acest lucru este principalul factor ce a condus la criza energetică din regiune. Instituţia a emis luni un comunicat prin care îşi exprimă „îngrijorarea faţă de deteriorarea rapidă a situaţiei din Transnistria”, cauzată de întreruperea livrărilor de gaze ruseşti începând cu 1 ianuarie 2025.
Reprezentanţii diplomatici ai Rusiei au spus că aceste „atacuri propagandistice” au ca scop slăbirea încrederii locuitorilor din regiunea transnistreană faţă de Federaţia Rusă. De asemenea, ambasada şi-a exprimat îngrijorarea faţă de ceea ce numeşte „propuneri radicale”, venite din partea unor voci din Republica Moldova, care ar viza soluţionarea conflictului transnistrean prin mijloace militare, o acuzaţie pe care deja Moscova o adusese la sfârşitul anului trecut prin serviciul său de spionaj extern.
„Constatăm cu siguranţă că situaţia de pe malul stâng a fost creată artificial de Occidentul colectiv şi Ucraina. Să nu aibă nimeni nicio îndoială: protejarea cetăţenilor şi compatrioţilor ruşi este o prioritate absolută a politicii noastre externe”, avertizează comunicatul emis de ambasadă, reluând, de asemenea, ameninţări formulate anterior la Moscova.
Ministerul rus de Externe a declarat că urmăreşte cu îngrijorare deteriorarea situaţiei din Transnistria şi a acuzat Moldova şi Occidentul de crearea artificială a crizei şi de învinuirea falsă a Moscovei pentru aceasta.
De când gazul rusesc a fost oprit, Moldova şi-a acoperit nevoile de energie electrică importând aproximativ 60% din necesarul său din România vecină.
Chişinăul afirmă, de asemenea, că s-a oferit să ajute separatiştii, dar că oferta a fost respinsă.
Liderul transnistrean neagă că ar fi avut oferte de ajutor de la Chișinău
Luni, liderul transnistrean a calificat drept „minciuni” informaţiile privind o astfel de ofertă de ajutor şi a declarat că obiectivul Moldovei este „strangularea” enclavei.
„Nu au existat oferte de asistenţă din partea Moldovei sau a altor state”, susţine el, îndemnând locuitorii transnistreni să folosească lemne de foc. În plus, autorităţile din regiune au declarat luni seara că regimul de întreruperi programate ale alimentării cu energie electrică va fi dublat marţi, având loc de două ori pe zi, pentru o perioadă de patru ore.
Krasnoselski i-a îndemnat pe locuitori să evite provocările, pe fondul nemulţumirilor legate de deconectările de lumină. El a recunoscut că la hotline-ul pus la dispoziţie de autorităţi se primesc sute de apeluri, iar oamenii sunt furioşi: „Înjură şi închide. Este normal? (…) Situaţia nu are legătură cu cineva din Transnistria, este un factor extern”, a pledat Krasnoselski.
El a respins „speculaţiile” conform cărora Rusia ar fi abandonat regiunea şi referindu-se la soluţiile propuse de Chişinău, a spus că nu a primit nicio scrisoare oficială, deşi Chişinăul afirmă că Tiraspolul a ignorat sau chiar a respins aceste propuneri.
„Numărul vostru de apeluri la linia fierbinte, de ce vecinul are lumină dar eu nu, nicicum nu va salva situaţia. (…) Electricienii lucrează în fiecare zi pentru a înlătura neajunsurile care, desigur, sunt. (…) Sună oamenii şi spun: iată casa vecină are lumină, iar eu nu. Şi li se explică, că ori este deconectare în evantai sau deconectare avariată pe linie. El înjură şi închide. Aceasta este normal? Eu cred că nu este normal. Aşa nu se poate de făcut. Voi ce, locuiţi aici de unii singuri? În aceste condiţii se află toţi locuitorii. (…) Şi nu este în Transnistria vreun om care este vinovat de această situaţie, acesta este factorul extern. Şi îl ştiţi foarte bine. (…) Nu vă lăsaţi provocaţi”, a spus liderul transnistrean, aparent enervat.
Krasnoselski a apărat punctul de vedere al Moscovei şi a spus că Federaţia Rusă nu furnizează gaz regiunii transnistrene „ca urmare a\ neachitării datoriei de către Moldovagaz, nu de Tiraspoltransgaz, ci Moldovagaz”.
„Acum este o nouă informaţie precum că Moldova vrea să ne ajute iar noi refuzăm ajutorul. Este minciună”, a susţinut acesta, adăugând că „nici o propunere de ajutor din partea Moldovei sau altor state” nu i-a parvenit. „Moldova nu va da nimic Transnistriei. Nu este scopul lor”, a mai spus acesta. „Nici un ajutor, nimeni, nu ne propune. Totul este speculaţie. Să arate măcar o scrisoare unde s-au adresat în adresa mea cu propunerea de a oferi ajutor”, a declarat acesta, citat de NewsMaker.
Cine minte
Pe 2 ianuarie, companiile Moldovagaz şi Energocom din Republica Moldova au anunţat că sunt dispuse să ofere asistenţă, inclusiv suport tehnic şi comercial, companiei Tiraspoltransgaz în organizarea achiziţiei de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze. Ele precizau că achiziţia poate avea loc „pe baza condiţiilor de piaţă”. Această informaţie, a precizat Moldovagaz, s-a regăsit „într-o scrisoare a preşedintelui interimar al Consiliului de Administraţie al Moldovagaz (companie controlată de Gazprom - n.r.), Vadim Ceban, către conducerea Tiraspoltransgaz”.
Potrivit POLITICO, care a văzut documentul, compania Tiraspoltransgaz a refuzat propunerea Moldovagaz şi Energocom. Tiraspolul ar fi declarat că se aşteaptă ca Gazprom-ul rus să reia livrările de gaze.
Apoi, pe 5 ianuarie, secretarul de stat al Ministerului Energiei de la Chişinăum Constantin Borosan, a declarat că pentru a evita situaţia actuală de pe malul stâng al Nistrului, în luna decembrie, Guvernul de la Chişinău a venit cu soluţii către responsabilii din regiune. Potrivit lui Borosan, s-a propus ca Tiraspoltransgaz să considere achiziţionarea gazelor naturale de pe Bursa Română de Mărfuri „ca alternativă în caz de oprire livrărilor de la Gazprom”. Suplimentar a fost propusă o „cooperare prin achiziţia de gaze naturale de către Energocom şi prelucrarea lor în energie electrică la MGRES” (centrala de la Cuciurgan din Transnistria). „Până astăzi nu avem niciun răspuns”, a declarat Borosan.
