Prima țintă a proiectului este ca deținuți să învețe cum să comunice cu animalul.
”Problema principală a acestor oameni este lipsa de comunicare din mediile de unde provin. De aceea ajung la fapte care îi trimit în detenție. În măsura în care vor învăța să interacționeze cu o altă specie, le va fi mult mai ușor să se comporte firesc cu semenii lor. În plus, absolvirea acestor cursuri le va oferi o competență în dresaj – în scurt timp le vom putea acorda și diplome. Nu în ultimul rând, este încurajator aspectul financiar, pentru că un dresor percepe 40 de lei pe oră pentru serviciile sale. Adică vor avea unelte de viață excepționale. Noi am numit acest demers drept
. Pentru început vor lucra cu ai noștri câini, care sunt deja dresați, apoi vor începe să dreseze maidanezii din jurul penitenciarului”, ne-a spus Vlad Popescu (foto), din cadrul Clubului Câinilor Utilitari.
Proiectul cu deținuții este doar o parte a activității clubului care practică Terapia și Activitățile Asistate de Animale.
Câinele terapeut grăbește procesul de vindecare
Acest tip de terapie s-a dezvoltat la nivel mondial după 1960, iar la noi, după anul 2004. Câinele terapeut, prin simpla lui prezență, grăbește procesul de vindecare și recuperare a bolnavilor și reușește în unele cazuri să amelioreze boli grave. ”Am avut un pacient de 8 ani cu ADHD sever, nu vorbea deloc. În compania unui câine dresat special pentru persoanele cu deficiențe, copilul a strigat primul său cuvânt: ”Codruț”, numele câinelui. Apoi a început încet, încet să vorbească. De asemenea, o fată de 12 ani care fusese violată s-a retras în sine și a refuzat să mai vorbească. A fost adusă la noi, s-a împrietenit cu animalul, iar la un moment dat, când era doar cu animalul, a început să i se confeseze, să îi povestească prin ce a trecut. Așa s-a vindecat”, ne-a destăinuit Vlad Popescu.
Pentru a ajunge la asemenea aptitudini, dresorii fac, în primul rând, selecția animalelor. Câinele ideal pentru terapie trebuie să fie unul blând, jucăuș, să nu se teamă de sunete puternice și de mișcări bruște, imprevizibile. Dacă întrunește aceste calități native și are analizele veterinare la zi, intră la dresaj și devine ”câine utilitar”, respectiv ”terapeut”.
”În România, avem acum aproximativ 80 de echipe om-câine, care practică Trapia Asistată cu Animale și chiar un doctor în acest domeniu, în persoana domnului Victor Chitic”, ne-a mai spus Vlad Popescu.
Sigmund Freud a fost un susținător al Terapiei Asistate de Animale
Potențialul terapeutic al animalelor a fost recunoscut pentru prima dată la sfârșitul secolului XIX. Atunci s-a remarcat că animalele de companie contribuie la reducerea anxietății la copiii și adulții care trăiesc în institutii psihiatrice.
La începutul anilor 1930, Sigmund Freud, „părintele psihanalizei”, a devenit un susținător al terapiei asistate de animale când a început să-și aducă în cabinet câinele său preferat, pe nume Jofi, pentru că prezența acestuia îi ușura munca în timpul ședintelor de psihanaliză.
Un alt punct de cotitură a fost în 1962, când Boris Levinson, un respectat psihoterapeut care lucra cu copii, a descoperit din întâmplare că un băiat non-verbal, în vârstă de 9 ani a început să comunice cu terapeutul atunci când câinele lui Levinson, Jingles, a stat cu ei în timpul ședintei. El a început să observe rezultate similare și în cazurile altor copii care au avut dificultăți de comunicare. Pe baza experienței sale colective, Levinson a prezentat o lucrare la o reuniune a „American Psychological Association”, dar nu a fost luat în serios. Psihologul nu s-a descurajat și a continuat să studieze impactul animalului în procesul de terapie și a devenit apoi autorul Psihoterapiei Asistate de Animale pentru copii (TAA). Până în 1969 el a devenit cunoscut sub numele de „părintele TAA”.
Citește și: Doi foști deținuți au fost angajați la Penitenciarul Botoşani