Spărgători de case cu giranți | Ca să nu riște un atac în gol și să ia «țeapă», infractorii cer garanții informatorilor care le dau ponturi

Inedita metodă vine după un val de rateuri al spărgătorilor care, până mai ieri, urmau orbeşte informaţiile puse la dispoziţie de diverşi indivizi care-şi fac veacul în mediile interlope. O vorbă aruncată la o discuţie purtată şoptit pe un colţ de pat, în celula unei puşcării, câteva cuvinte prinse-n zbor la un şpriţ sau chiar imaginaţia unui hoţ mărunt dornic să “ciugulească” ceva din palma “greilor”, drept răsplată pentru un atac reuşit erau vândute ca informaţii preţioase spărgătorilor care se pun în mişcare doar la pont.

Felul în care era “îmbrăcată” povestea, amănuntele importante care asigură reuşita loviturii – programul victimei, valorile din casă, poziţionarea acestora -, dar şi rangul celui care venea cu pontul erau garanţii “morale” suficiente pentru pregătirea unei spargeri. Acum însă, lucrurile s-au mai schimbat din cauza unor acţiuni ratate, în urma cărora fie poliţia a intrat pe fir şi i-a înhăţat pe bandiţi, fie spărgătorii au pătruns în case dichisite la exterior, dar “goale” pe interior, în care nimic din ceea ce li se spusese la aşa-zisul pont nu era.

“Unii au căzut aiurea. Au deschis uşi, dar când au intrat nu era nimic. Nu tu tablouri, nu tu bijuterii, nu tu ceasuri şmechere care pot fi date repede, pe filieră, pe bani buni. Nimic. Echipajul a pierdut timp şi şi-a riscat libertatea. S-au enervat şi i-au rupt gura lu ăla cu pontu, da ce-au rezolvat? Ţeapa era dată, mai ales că unii voiau şi procent înainte, că lovitura e sută- n sută!”, ne-a povestit un apropiat al unor spărgători, ridicat, la rându-i, din lumea celor care dau ponturi.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Marcel Ciolacu, George Simion și Mircea Geoană, pe primele 3 locuri

Estimează în scris valoarea prăzii

Acum însă, lucrurile s-au schimbat radical. Omul care vine cu pontul trebuie să-l şi gireze! După ce povesteşte ce e în casa care urmează să fie prădată, se aşază la masă şi estimează, în scris, care este valoarea prăzii. Exact cu acea sumă el trebuie să gireze lovitura în faţa şefului bandei de spărgători. Banii jos! Dacă lucrurile merg bine, infractorul cu pontul îşi primeşte gajul înapoi şi un procent de până la 20 la sută din “lucrare”, dacă nu, pierde gajul. “S-a cam terminat cu şmecheria proastă. Ai dat ţeapă, eşti amendat. Nu mai riscă nimeni să te aburească. În plus, spărgătorii adevăraţi, ăia care trăiesc din lovituri mari, date doar la pont, te elimină din grupul lor. Aşa se duce vorba că ponturile tale nu sunt bune şi mori de foame. Chiar dacă vii cu ceva bun după aia, dacă ai o amendă-două, eşti terminat. Nu te mai bagă nimeni în seamă”, a adăugat sursa noastră.

Hoţii se «documentează» direct de la victimă

Statistica Poliţiei Capitalei arată că, deşi spărgătorii folosesc toate metodele mai vechi sau mai noi – “termopan”, “escaladare”, “uşi neasigurate”, “la pont”, “chei potrivite” sau “rupere butuc” -, furturile din locuinţe sunt în scădere. Dacă în 2014 au fost sesizate 2.055 de spargeri, în 2015 au fost semnalate 1.838. Dintre acestea, 645 au avut la bază metoda “împrietenire”, în urma căreia hoţii s-au documentat direct de la victimă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro