Summitul B9 de la Cotroceni s-a încheiat. Concluziile, anunțate de Nicușor Dan: „Ne-am asumat suplimentarea cheltuielilor militare”

Rusia rămâne principala amenințare directă pentru NATO, a declarat miercuri, la București, și secretarul general al Alianței, Mark Rutte, după Summitul B9. „Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO”, a subliniat oficialul.

În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Rutte a accentuat importanța creșterii bugetelor pentru apărare. „Trebuie să apărăm țările din Flancul Estic, dar trebuie să facem mai mult, având în vedere pericolul cu care ne confruntăm. Salutăm investițiile în apărare din Polonia, din România și ale celorlalți aliați”, a adăugat acesta.

Secretarul general a evidențiat, de asemenea, nevoia consolidării cooperării transatlantice. „Este o alianță transatlantică, dar avem nevoie de o Europă mai puternică și un NATO mai puternic, să creștem cheltuielile pentru apărare și să ne asumăm mai multe responsabilități pentru apărarea convențională”, a menționat Rutte, conform declarațiilor finale de la conferința B9.

În ceea ce privește Ucraina, oficialul NATO a subliniat că sprijinul pentru această țară va rămâne o prioritate la summitul din Ankara. „Avem nevoie, de asemenea, de susținerea Americii pentru Ucraina (…) pentru că securitatea Ucrainei este securitatea noastră”, a afirmat el.

Rutte a concluzionat că NATO reprezintă garantul siguranței pentru un miliard de oameni de pe ambele părți ale Atlanticului.

„Declarația adoptată a vorbit despre creșterea cheltuielilor de apărare și măsuri pentru a lupta împotriva agresivității Rusiei. NATO a pus în aplicare o mulțime de decizii și a sporit nivelul de descurajare în regiunea noastră. Summitul de la Ankara va demonstra unitatea politică și forță militară a NATO în fața Rusiei.

Rusia este și va rămâne cea mai serioasă amenințare pe termen lung la adresa NATO. Agresiunea împotriva Ucrainei este o provocare la adresa arhitecturii de securitate nord-atlantice. Răspunsul se află în solidaritate.

Rusia continuă să aibă capacitatea de a-și recontrui și dezvolta armamentul pe mai departe. Sunt foarte încântat că toți participanții și-au transmis punctul de vedere, prins în declarația comună. Toată lumea este de acord că nu există NATO fără SUA. Doar în Polonia am avut 10.000 de militari americani. Acest parteneriat necesită ca statele membre să-și mărească vocația lor. Trebuie să avem un parteneriat bun și stabil.

Putem vorbi cu o singură voce, flancul estic nu este periferia NATO, ci un centru strategic, de răspundere. Am hotărât să ținem următorul summit B9 la Varșovia.

„În urma summitului, părțile au emis o declarație pe care o cunoașteți. Este scris explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre, vorbim de Ucraina, evident, și de sprijinul pe care țările noastre continuă să-l ofere Ucrainei. Tradițional, Summit-ul B9 este o pregătire pentru summitul NATO care anul acesta este la Ankara și tema a fost să oferim mai mult pentru securitatea transatlantică, pentru securitatea Europei, deoarece securitatea NATO este extrem de importantă.

Decizia pe care ne-am asumat-o este suplimentarea cheltuielilor militare și echilibrarea în interiorul alianței a contribuțiilor între țările europene și Statele Unite. Sintagma NATO 3.0 pe care ați văzut-o în declarație comprimă această voință comună a țărilor care au participat la întâlnirea de azi. Am trecut în revistă unde suntem cu asumarea angajamentelor de la Haga de anul trecut și progresăm, suntem cu toții serioși, ne ținem de cuvânt.

Din partea României, anul acesta suntem cu cheltuielile militare la 2.5% din PIB și 40% din aceștia se duc pe echipamente noi.

Am vorbit de Moldova, un stat amenințat într-un proces de război hibrid cu Rusia și este important să ajutăm Moldova pentru a ține piept acestei agresiuni. Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să ajungă să treacă de granița noastră. Am vorbit despre asta și există în interiorul NATO proiectul „Santinela estului” care progresează în acest sens.

A fost o reuniune constructivă, deschisă și mă bucur că la sfârșitul ei pozițiile noastre sunt foarte asemănătoare și am încredere că summitul NATO de la Ankara va fi un succes.”

Liderii prezenți la summitul B9 au adoptat o declarație comună în care își asumă creșterea investițiilor în apărare și condamnă războiul din Ucraina pornit de Rusia.

„Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. De asemenea, salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator.

Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective.

Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare.

Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.

Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).”

Declarația completă poate fi citită pe site-ul administrației prezidențiale.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut la București omologului său american, Donald Trump, să discute cu liderul chinez Xi Jinping despre încheierea invaziei ruse în Ucraina, în timpul reuniunii acestora din China.

„Suntem în contact permanent cu partenerii noştri americani. Le suntem recunoscători şi sperăm că problema sfârşitului războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei va fi de asemenea abordată cu această ocazie, în timp ce preşedintele Statelor Unite se află în China”, a declarat liderul ucrainean.

Zelenski pledează de luni de zile pentru reluarea negocierilor diplomatice sub egida SUA, în vederea stopării invaziei ruse, începută la 28 februarie. Între timp, preşedintele american a ajuns în China, ţară cunoscută ca aliată apropiată a Rusiei, pentru întâlnirea cu Xi Jinping.

La Summitul B9 de la Bucureşti, Zelenski a mai abordat şi subiecte legate de apărare, inclusiv utilizarea dronelor în conflictul din Ucraina.

Liderii prezenți la Summitul B9 și al țărilor nordice au făcut fotografia oficială de grup la Palatul Cotroceni, pe 13 mai 2026.

Președintele României, Nicușor Dan, apare în centru, alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și lideri sau reprezentanți ai statelor de pe Flancul Estic, ai țărilor nordice și ai SUA.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la Summitul B9 de la Cotroceni că statele din Europa de Nord, Centrală și de Est sunt unite de aceeași amenințare: Rusia.

Liderul ucrainean a spus că pericolul era vizibil încă dinaintea invaziei pe scară largă, când Rusia cerea ca Ucraina să revină la vechile sale granițe și să renunțe la tot.

„A fost o cerință absurdă și complet inacceptabilă. Însă, dacă vor avea ocazia, vor dori să revină la acest punct de vedere”, a spus Zelenski.

Președintele Ucrainei a afirmat că statele aliate trebuie să se asigure că Rusia nu va mai putea transmite astfel de ultimatumuri, nu va mai putea domina sau destabiliza țările vecine și nu va mai putea începe războaie fără consecințe.

„Trebuie să ne asigurăm că Rusia este împiedicată să mai declare război împotriva oricăruia dintre noi”, a transmis Zelenski.

Liderul ucrainean a mulțumit României și poporului român pentru sprijinul acordat Ucrainei în anii de război și a spus că ajutorul pentru Kiev rămâne esențial pentru oprirea Rusiei.

Zelenski a cerut sprijin european rapid, inclusiv printr-un pachet de 90 de miliarde de euro, care să poată fi folosit și pentru producția de drone, de care Ucraina are nevoie urgentă.

„Trebuie dovedit că NATO este puternic și nu se va dezmembra”, a mai spus președintele Ucrainei.

Președintele Nicușor Dan i-a transmis un mesaj lui Volodimir Zelenski, după sosirea liderului ucrainean la Summitul B9 de la București.

„Faptul că ești aici, ca oaspete special, este încă o confirmare că lupta eroică a poporului ucrainean este extrem de importantă pentru securitatea noastră, securitatea Europei, pentru NATO”, a spus Nicușor Dan.

Șeful statului a afirmat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue și că statele aliate trebuie să rămână aproape de Kiev.

„Este important să continuăm să sprijinim Ucraina în această luptă. Noi trebuie să rămânem aproape, pentru a constitui un cadru robust de garanții de securitate, iar cooperarea transatlantică rămâne esențială”, a mai transmis Nicușor Dan.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns la Palatul Cotroceni pentru Summitul B9 organizat la București și urmează să susțină un discurs în cadrul reuniunii liderilor de pe Flancul Estic al NATO și ai statelor nordice.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns în România pentru a participa la Summitul B9 organizat miercuri la Palatul Cotroceni. Liderul ucrainean este însoțit de soția sa, Olena Zelenska. Delegația ucraineană a aterizat în urmă cu puțin timp pe Aeroportul Henri Coandă din Otopeni și a fost întâmpinată, din partea română, de Ana Tinca, secretar de stat pentru Afaceri Strategice în Ministerul Afacerilor Externe, cu atribuții în relațiile cu Ucraina și Rusia.

Liderul ucrainean a spus că are programate întâlniri importante în ziua summitului și a subliniat că țările aliate trebuie să lucreze împreună pentru întărirea securității.

„Toți noi avem nevoie de decizii comune și de muncă în comun pentru ca securitatea să fie mai mare pentru toată lumea. Vom consolida resurse suplimentare pentru apărarea noastră și vom extinde formatul acordurilor privind dronele. Le mulțumim tuturor celor care stau alături de Ucraina”, a transmis Volodimir Zelenski. Olena Zelenska are un program separat la București, alături de Mirabela Grădinaru.

Premierul interimar Ilie Bolojan l-a primit miercuri pe ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, în contextul Summitului B9 de la București. Șeful Executivului a apreciat contribuția Norvegiei la consolidarea securității Flancului Estic și a regiunii Mării Negre, precum și cooperarea din cadrul NATO.

În cadrul întrevederii, Bolojan a salutat și semnarea Memorandumurilor de Înțelegere pentru implementarea Mecanismului Financiar SEE și a Mecanismului Financiar Norvegian 2021-2028, cu o alocare de aproximativ 600 de milioane de euro pentru proiecte din România.

Premierul interimar a vorbit și despre relațiile economice dintre cele două țări, precizând că schimburile comerciale dintre România și Norvegia au depășit un miliard de euro în 2025.

Memorandumurile de înțelegere pentru implementarea Mecanismelor Financiare SEE și Norvegian 2021-2028 au fost semnate miercuri, 13 mai, la Palatul Victoria. Documentele au fost semnate de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Espen Barth Eide, ministrul Afacerilor Externe al Norvegiei, și Friðrik Jónsson, ambasadorul Islandei la Varșovia.

Dragoș Pîslaru a declarat că noua perioadă de programare aduce României o alocare de peste jumătate de miliard de euro, „cea mai mare pe care România a primit-o vreodată în cadrul acestor granturi”.

Ministrul a spus că România a primit deja, în perioadele anterioare, aproape un miliard de euro în finanțări nerambursabile, bani folosiți pentru proiecte în energie regenerabilă, protecția mediului, cercetare, inovare, educație, cultură, incluziune socială, reformă judiciară, societate civilă și guvernanță democratică.

„Astăzi, semnăturile pe cele două memorandumuri de înțelegere sunt mult mai mult decât un act formal”, a declarat Dragoș Pîslaru, care a spus că documentele marchează un nou capitol în relația României cu partenerii din Spațiul Economic European și Norvegia.

Ministrul de Externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a declarat miercuri, la București, după întâlnirea cu ministra română de Externe, Oana Țoiu, că România și Norvegia au obiective comune în domeniul securității europene și colaborează strâns pentru sprijinirea Ucrainei.

„Nu este niciun alt rezultat acceptabil decât ca Ucraina să câștige și să fie o națiune independentă și democrată”, a spus oficialul norvegian.

Espen Barth Eide a afirmat că România și Norvegia au relații „excelente” și că există o legătură strategică între Marea Baltică, Marea Neagră și nordul Norvegiei. El a spus că cele două state trebuie să se pregătească „pentru orice rezultat al războiului din Ucraina, dar și pentru securitatea viitoare”.

Oficialul norvegian a salutat participarea țării sale la dialogurile regionale, inclusiv Formatul B9, organizat miercuri la București.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat miercuri, la deschiderea Summitului B9 de la București, că războiul declanșat de Rusia nu este un conflict izolat, ci o amenințare pentru întreaga ordine nord-atlantică.

„Se dorește slăbirea coeziunii NATO și a statelor democratice în regiunea noastră. De aceea, B9 este mai important astăzi decât oricând în trecutul său. Nu suntem la o periferie aici, este vorba de un centru de gravitație al NATO”, a spus Karol Nawrocki.

Liderul polonez a afirmat că statele de pe Flancul Estic trebuie să rămână unite, de la Marea Neagră până în nordul Europei, și a salutat prezența partenerilor nordici la reuniunea de la București.

„Împreună construim o zonă continuă de securitate, de la Arctic și până la Marea Neagră. Această unitate este cea mai mare putere a noastră și este exact ceea ce face Kremlinul să se teamă cel mai mult”, a transmis președintele Poloniei.

Karol Nawrocki a mai spus că Summitul NATO de la Ankara, programat peste mai puțin de două luni, trebuie să transmită un mesaj clar: NATO este unită, pregătită și va apăra fiecare centimetru din teritoriul aliat.

El a cerut continuarea sprijinului strategic și politic pentru Ucraina și a amintit rolul Belarusului, care, potrivit acestuia, continuă să sprijine efortul de război al Rusiei.

Președintele Nicușor Dan a luat cuvântul și a spus: „Mulțumesc pentru prezență statelor membre B9, prietenilor noștri nordici, SUA și Ucrainei. Întâlnirea se desfășoară într-un climat internațional dinamic. Nu este lipsit de importanță faptul că suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre și a locurilor în care teritoriul aliat este amenințat”.

El a precizat că pentru fiecare dintre aceste țări există o preocupare pentru propria securitate și pentru consolidarea relației transatlantice și a alianței. „Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități și să dezvoltăm o bază industrială militară transatlantică solidă”, a adăugat șeful statului, care a subliniat că România va continua sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

„E un sprijin pe care nu trebuie să îl facem doar declarativ, ci trebuie să îl facem eficient, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră”, a transmis Nicuşor Dan, în deschiderea summitului B9.

Știrea inițială

Evenimentul este coprezidat de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. România și Polonia sunt cele două state care au lansat Formatul București 9 în 2015, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de Rusia.

Programul Summitului B9 de la Cotroceni

Evenimentul este coprezidat de Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. România și Polonia sunt cele două state care au lansat Formatul București 9 în 2015, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia.

Reuniunea a început la ora 10.30, cu primirea oficială a șefilor de delegații la Palatul Cotroceni. De la ora 11.00 este programată sesiunea plenară de deschidere, cu intervenții ale președinților României și Poloniei.

Discuțiile vor continua cu dezbateri despre securitatea transatlantică, apărarea Flancului Estic și sprijinul pentru Ucraina. La ora 14.20 este programată fotografia oficială de grup, urmată, de la ora 14.30, de dejunul de lucru al liderilor. Conferința de presă comună este anunțată pentru ora 17.00. Volodimir Zelenski urmează să aibă o intervenție la finalul sesiunii de lucru a B9.

Cine vine la Summitul B9

La București sunt așteptate 16 delegații străine, la nivel de șef de stat, șef de guvern sau reprezentanți guvernamentali. Din Formatul B9 participă Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria. La reuniune iau parte și statele nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.

La Palatul Cotroceni se află și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Invitați speciali sunt președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.

Mark Rutte a ajuns la București încă de marți seară, cu o zi înainte de summit, și a fost întâmpinat la Cotroceni de Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Tot marți, președintele României l-a primit pe omologul său polonez, iar seara a avut loc o cină de lucru cu secretarul general al NATO au susținut declarații de presă comune la finalul convorbirilor oficiale desfășurate la Palatul Cotroceni.

Ce vor discuta liderii la București

Summitul are ca temă principală „Delivering More for Transatlantic Security”, adică o contribuție mai mare la securitatea transatlantică. Administrația Prezidențială arată că această formulă reflectă angajamentul aliaților de pe Flancul Estic și Nordic de a contribui mai mult la securitatea NATO.

Pe agenda discuțiilor se află pregătirea Summitului NATO de la Ankara, din prima parte a lunii iulie, creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, întărirea practică a apărării pe Flancul Estic, inclusiv în România, coordonarea de la nord la sud în estul Alianței, sprijinul militar pentru Ucraina și împărțirea mai echitabilă a responsabilităților în interiorul NATO.

Nicușor Dan va susține, potrivit Administrației Prezidențiale, nevoia unei abordări coerente pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Președintele României va vorbi și despre implementarea angajamentelor privind creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB și despre sprijinul pentru Ucraina, prezentat ca o investiție în securitatea aliaților.

Summitul are loc înaintea reuniunii NATO de la Ankara

Reuniunea de la București are loc cu mai puțin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara, programat pe 7 și 8 iulie 2026. Potrivit comunicatului citat de Agerpres, liderii vor folosi Summitul B9 și pentru a evalua pregătirile pentru reuniunea NATO.

Administrația Prezidențială transmite că Rusia rămâne „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa Alianței”. În comunicat sunt menționate încălcări ale spațiului aerian aliat, acte de sabotaj, amenințări la adresa infrastructurii critice și campanii de agresiune hibridă.

La finalul Summitului B9, liderii vor adopta o declarație comună. Copreședinții formatului, România și Polonia, alături de secretarul general al NATO, vor susține apoi o conferință de presă.

Ce este Formatul București 9

Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Reuniunea aduce împreună statele NATO de pe Flancul Estic și este folosită pentru coordonarea pozițiilor înaintea marilor decizii din Alianța Nord-Atlantică.

Pentru România, summitul de la Cotroceni este și o ocazie de a menține atenția aliaților asupra Mării Negre și asupra țărilor expuse amenințării ruse, inclusiv Republica Moldova. Administrația Prezidențială arată că va fi subliniată și nevoia ca statele europene să contribuie mai mult la securitatea continentului, în relația cu Statele Unite.