Terenul arabil este mai scump în România decât în Franţa. Unde este cel mai scump hectar de teren în UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preţul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană în anul 2021 varia între 3.661 de euro în Croaţia şi 47.290 de euro în Luxemburg, conform datelor publicate miercuri de Eurostat și citate de Agerpres. Terenul arabil din România a crescut în 2021, iar prețul mediu pe hectar a ajuns la 7.601 euro, fiind mai scump decât cel din Ungaria sau Franța.
Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.601 euro, în creștere față de 2020, când era 7.163. Comparativ, preţul mediu al unui hectar de teren arabil în 2021 era de 6.096 de euro în Bulgaria, 5.940 de euro în Franţa şi 5.187 de euro în Ungaria. Alte state membre unde preţul mediu al unui hectar de teren arabil este mai mic decât în România sunt: Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia şi Croaţia.
Conform datelor disponibile, cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar) iar cele mai mici preţuri în regiunea Ovre Norrland din Suedia (cu o medie de 1.882 de euro pe hectar).
În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (10.707 euro pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.206 de euro pentru un hectar), în ambele cazuri preţurile fiind mai mici decât în 2020.
Eurostat subliniază că în majoritatea regiunilor Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile. Excepţiile sunt regiunile spaniole Asturias şi Madrid precum şi regiunea Sostines din Lituania unde hectarul de pajişte este mai scump decât hectarul de teren arabil.
Preţul mediu al unui hectar de pajişte în 2021 varia între un minim de 1.423 de euro în Bulgaria şi până la 41.930 de euro în Luxemburg, însă în Ţările de Jos se situa la 59.065 de euro, conform datelor pe anul 2020.
Potrivit Eurostat preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori precum legislaţia naţională, climă, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sisteme de irigaţii precum şi de forţele de piaţă ce ţin de cerere şi ofertă.
