Statele UE au ajuns la un acord diluat pe tema reducerii consumului de gaze cu 15%, în așteptarea unei crize energetice majore la iarnă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Miniștrii energiei din UE au căzut de acord marți asupra unui plan de reducere a consumului de gaze naturale în blocul comunitar, pe fondul temerilor că Rusia ar putea întrerupe livrările. Unii oficiali se tem că actuala propunere nu va fi suficientă pentru a pregăti UE pentru iarnă, scriu Deutsche Welle și Bloomberg.
Statele membre UE au ajuns marți la un acord privind reducerea cu 15% a consumului de gaze, în așteptarea unei posibile sistări totale a livrărilor rusești de energie, scrie Deutsche Welle.
Acordul a fost anunțat de oficialii cehi, în condițiile în care Praga deține în prezent președinția rotativă a UE. „Nu a fost o misiune imposibilă!”, a scris președinția cehă a UE pe contul său de Twitter.
Anunțul a fost făcut după reuniunea miniștrilor energiei din cele 27 de state membre, care au discutat pe tema unei propuneri inițiale formulate de Comisia Europeană. Planul inițial, conform căruia toate țările UE ar fi putut fi obligate să respecte obiectivul în caz de urgență, s-a lovit de opoziția mai multor state membre.
Astfel, planul actual presupune în continuare o reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze între lunile august 2022 și martie 2023. Pentru ca această reducere să devină obligatorie, în cazul unei crize majore, ar fi nevoie însă de votul majorității statelor membre, după o propunere în acest sens formulată de Comisie sau de cinci state membre.
Țări precum Irlanda sau Malta, care nu sunt conectate la rețelele de gaze ale UE, pot fi exceptate de la acest acord.
Există, de asemenea, obiective reduse pentru țările care exportă gaze sau pentru cele ale căror depozite de gaze sunt aproape pline în acest moment. Polonia este una dintre acestea din urmă și a subliniat că nu are de ce să își micșoreze consumul.
În plus, anumite industrii, cum ar fi cea chimică și cea siderurgică, pot fi exceptate de la o eventuală măsură de reducere a consumului.
Atunci când vor alege metodele de reducere a consumului, statele membre au convenit că ar trebui să acorde prioritate măsurilor care nu afectează clienții protejați, cum ar fi consumatorii casnici și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și apărarea, a precizat un comunicat al Consiliului UE.
Ministra poloneză a energiei, Anna Moskwa, a declarat marți că planul UE este „neutru” pentru țara sa, deoarece nu include obiective obligatorii. „Nu putem accepta nicio decizie care este impusă țărilor”, a declarat Moskwa reporterilor. „Securitatea energetică este o prerogativă națională”, a întărit ea.
Ea a mai spus că Polonia nu are nevoie să reducă consumul, deoarece depozitele sale de gaz sunt pline.
Ministrul irlandez al mediului, Eamon Ryan, și-a exprimat însă îndoiala că o reducere de 15% ar fi suficientă, având în vedere reducerea majoră a livrărilor de gaz rusesc. „Dar este mai bine decât să nu o avem deloc și cred că semnalul pe care îl transmite este de asemenea important”, a spus el.
Opoziția față de acest plan a fost condusă nu numai de Polonia, dar și de Spania și Portugalia, care au puține legături cu rețeaua de gazoducte a UE. De asemenea, Grecia a afirmat că planul ar reprezenta o povară prea mare pentru economia și cetățenii săi.
Pe de altă parte, Germania, care se numără printre țările puternic dependente de gazul rusesc, a susținut cu tărie planul de urgență.
Urgența de a acționa a crescut după ce Gazprom a anunțat că, începând de miercuri, va reduce și mai mult livrările de gaze prin conducta Nord Stream, la aproximativ 20% din capacitatea normală, scrie Bloomberg.
Compania energetică rusească a motivat reducerea livrărilor spunând că încă o turbină are nevoie de lucrări de întreținere, astfel că va fi scoasă din funcțiune. Ministerul german al economiei a declarat însă că nu vede „niciun motiv tehnic” pentru această reducere.
Avertismentul Comisiei Europene
Regulile adoptate de UE, scrie Bloomberg, pregătesc terenul pentru o luptă de durată între statele membre, care vor încerca să găsească un echilibru între solidaritatea europeană și nevoia de a avea grijă de propria populație.
Varșovia a fost de la bun început una dintre capitalele care se opun obligativității obiectivului. Nu este acceptabil să „obligăm statele membre să accepte reduceri fără să știm ce ne va aduce iarna viitoare și fără să avem interesele lor asigurate”, a declarat Anna Moskwa, ministra pentru climă din Polonia, țară care are depozitele de stocare a gazelor aproape pline.
„Polonia este pregătită pentru o nouă iarnă” și nu are nevoie să introducă nicio reducere a consumului pentru gospodării și industrie, a spus ea.
Multe alte țări, printre care Italia, Ungaria, Portugalia și Spania, și-au exprimat și ele îngrijorarea cu privire la obiectivele de reducere. Au existat, de asemenea, critici la adresa Germaniei, acuzată că s-a plasat singură în situația de a fi dependentă de livrările de gaze din Rusia.
Situația este complicată. Prețul gazelor a sărit cu peste 10% în urma deciziei Gazprom de a reduce și mai mult fluxurile livrate prin conducta Nord Stream.
Moscova a redus deja livrările către UE de câteva luni, pe fondul sprijinului oferit Kievului de statele membre. Kremlinul a respins acuzațiile potrivit cărora ar folosi energia ca armă.
Săptămâna trecută, Comisia a declarat că întreruperea furnizării de gaze rusești în luna iulie ar însemna că depozitele UE vor fi pline în proporție de 65% până la 71% la începutul lunii noiembrie, deci sub obiectivul de 80%.
Refacerea rezervelor în vara anului viitor ar putea fi, de asemenea, dificilă. Simulările Comisiei au sugerat că în octombrie 2023, depozitele ar putea ajunge la aproximativ jumătate din capacitate.
În același timp, o oprire a livrărilor de gaze rusești către UE ar putea reduce PIB-ul blocului comunitar cu până la 1,5%, dacă iarna este rece și regiunea nu reușește să ia măsuri preventive pentru a economisi energie, a estimat Comisia.
În cazul unei ierni medii, o întrerupere ar putea reduce PIB-ul cu 0,6% până la 1%.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
