Soarta are simțul umorului: un nou tratament contra COVID-19 a fost dezvoltat pe baza anticorpilor unei lame din Belgia, pe nume Iarnă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Deși sună ca o glumă, o boală pornită de la un liliac ar putea să-și găsească remediul în anticorpii unei lame.
Cuprins:
O echipă de cercetători cu membri de la Universitatea din Texas Austin (SUA), Institutele Naționale de Sănătate și Universitatea Ghent (ambele din Belgia) au creat un nou tratament contra virusului SARS-CoV-2 prin combinarea a doi anticorpi naturali produși de lame.
Studiul se află în stadiu de pre-proof (a fost acceptat pentru publicare, dar trebuie editat pentru a se conforma cu structura jurnalului științific Cell).
Datorită structurii sale, acest tratament poate fi adaptat pentru administrare prin inhalatoare și livrat “exact la sursa infecției”.
Tratamentul trebuie să treacă de fazele de testare preclinică și clinică înainte de a fi aprobat pentru uz la scară largă.
Încă nu știm cât va dura acest proces, în mod normal durează ani, dar procedura poate fi accelerată pe fondul actualei epidemii.
De ce lamele?
Lamele (animalul, nu instrumentul de bărbierit) și alți membri ai familiei camelidelor, explică autorii, produc două feluri de anticorpi ca răspuns în fața virusurilor. Unul dintre acestea este foarte asemănător cu cei umani, pe când celălalt are o structură mult mai compactă, cu molecule de aproximativ un sfert din mărimea primei categorii.
Datorită dimensiunii reduse, acești “anticorpi de domeniu unic” sau “nanocorpi” pot fi adaptați pentru administrare prin inhalatoare.
Tratamentul discutat în acest studiu a fost creat prin combinarea a două molecule din acești nanocorpi și se leagă chimic de proteinele pe care coronavirusul le folosește pentru a infecta celulele umane (proteine de tip “spike”), blocându-le chimic.
“Este unul dintre primii anticorpi dovediți să neutralizeze SARS-CoV-2” (n.r. în culturi de celule), explică Jason McLellan, profesor adjunct de bioștiințe moleculare la Universitatea din Austin și coautor al studiului.
Diferența dintre un tratament bazat pe anticorpi și un vaccin este dată de cum acţionează
Vaccinurile sunt folosite preventiv. Acestea prezintă organismului o formă inactivă sau slăbită a unui virus pentru a-i da șansa să dezvolte propriii anticorpi, și conferă protecție pentru o perioadă (o lună sau două) după administrare.
Un tratament pe bază de anticorpi, în schimb, oferă acțiune directă și imediată contra unui virus, și poate fi folosit pentru a trata o persoană infectată, care arată deja simptome.
Anticorpul, denumit VHH-72Fc, se bazează pe investigații din trecut ale echipei asupra altor două coronavirusuri, SARS-CoV-1 și MERS-CoV, responsabile de focarele de SARS (sindromul acut respirator sever) și MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu) din 2000-2004, respectiv 2012-prezent.
Cel eficient contra SARS, VHH-72F, reprezintă baza tratamentului dezvoltat de echipă.
În 2016, autorii au injectat lame de la o fermă din Belgia cu proteine spike sub o formă stabilizată chimic pentru a încerca să le imunizeze în fața acestor virusuri.
Anticorpii au fost izolați din probe de sânge prelevate de la Winter (“Iarnă”), o lamă ce avea vârsta de 9 luni când a fost realizat experimentul.
Dar pentru că “nu era nevoie urgentă de nici un vaccin contra unor coronavirusuri atunci (în 2016)”, rezultatele nu au fost de interes practic pe moment, ci doar academic.
Aceste virusuri sunt înrudite cu coronavirusul SARS-CoV-2 și împart multe similarități structurale și de comportament cu acesta
Molecule individuale de VHH-72F se pot lega doar “slab” de SARS-CoV-2, coronavirusul responsabil de actuala epidemie. Totuși, prin combinarea a două molecule, echipa a produs un tratament ce poate să blocheze chimic un virus pseudotip cu proteine spike de la coronavirus.
Virusurile “pseudotip” sunt o unealtă experimentală care presupune combinarea de material genetic viral modificat (partea care cauzează simptomele și daunele în organism) cu învelișul exterior al unui virus de interes. Acest înveliș, împreună cu proteinele de pe suprafața sa, dictează comportamentul virusului și capacitatea lui de a infecta celule.
În esență, virusurile pseudotip sunt gloanțe oarbe: se comportă exact ca virusul pe care vrei să îl studiezi, dar doar introduc o genă marker pentru urmărirea gradului de infecție și nu cauzează simptome.
Capacitatea de a fi administrată prin inhalatoare face molecula VHH-72Fc să fie “foarte interesantă ca potențial tratament contra virusurilor respiratorii, pentru că livrezi tratamentul fix în locul unde are loc infectarea celulelor”, adaugă autorii.
În acest moment, echipa se pregătește pentru teste preclinice pe hamsteri și primate. Dacă acest pas va fi îndeplinit cu succes, vor începe testele clinice cu participanți umani. Studiul, în forma sa finală, va fi publicat aici pe 5 mai.
Winter, ne informează echipa, are acum vârsta de 4 ani și trăiește împreună cu 130 de alte lame și alpaca la o ferma din Belgia rurală.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
Foto: 123rf.com
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
