Vladimir Putin este deranjat de reînarmarea Europei și amenință: „Contramăsurile nu vor întârzia”. Răspuns pentru Donald Trump, care i-a spus că armata rusă este „un tigru de hârtie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul de la Kremlin Vladimir Putin își turează propaganda de război împotriva Europei cu un discurs plin de denaturări de realități în care prezintă Rusia drept o „victimă” care se vede nevoită să se apere în fața „amenințărilor”.
Cuprins:
Instalat la tribuna Forumului de la Valdai, organizat la Soci, stațiune balneară de la Marea Neagră, Vladimir Putin s-a arătat foarte deranjat de decizia statelor membre UE de a se reînarma pentru a preveni o eventuală nouă agresiune militară rusă și i-a atenționat pe liderii de stat din blocul comunitar și NATO că regimul de la Moscova monitorizează îndeaproape „militarizarea crescândă a Europei”. Liderul rus a menționat în special reînarmarea Germaniei, după decenii de subfinanțare a apărării sale. Temerea sa este că Germania va reuși să construiască cea mai mare armată din Europa.
Amenințări directe împotriva Europei
Vladimir Putin nu spune direct, dar sugerează că doar Rusia trebuie să se înarmeze. În rest, ceilalți nu au niciun drept să-și consolideze capacitățile defensive. Orice întărire pe plan militar a unei țări europene sau vecine este considerată de liderul rus drept o „amenințare” împotriva regimului său. Și liderul de la Kremlin amenință cu „un răspuns foarte convingător” împotriva părții care își sporește capacitățile militare.
„Răspunsul la amenințări va fi, ca să nu spun mai mult, foarte convingător. Mă refer la răspuns. (...) Contramăsurile nu vor întârzia”, a susținut Putin, citat de AFP și Reuters.
„Nu noi am inițiat această confruntare militară”, a adăugat el, în condițiile în care Rusia a declanșat mai multe războaie odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, începând cu Republica Moldova în 1992, Georgia în 2008 și Ucraina în 2014.
Atacuri virulente la adresa liderilor europeni
Liderul rus a mai susținut că nu intenționează să atace un stat membru NATO, iar avertismentele în acest sens sunt „prostii” și o „isterie” din partea „elitelor Europei unite”.
„Calmați-vă, dormiți liniștiți și rezolvați-vă propriile probleme. Uitați-vă doar la ce se întâmplă pe străzile din orașele europene”, a insistat el.
Minciuni repetate
Vladimir Putin a reluat totodată teoria propagandei sale precum că Rusia - și mai nou URSS - au cerut să adere la NATO, dar solicitările nu au fost luate în seamă. Această teorie este vehiculată de propaganda Rusiei lui Putin pentru a arăta așa-zise intenții bune din partea Rusiei și pentru a arunca vina pe NATO în ceea ce privește acțiunile militare ale Rusiei.
Anterior, Vladimir Putin a susținut că nu va anexa Crimeea, dar a făcut acest lucru în martie 2014. Ulterior, liderul rus a susținut că nu va declanșa un război la scară largă împotriva Ucrainei, dar a făcut acest lucru la 24 februarie 2022.
Ostilizarea europenilor împotriva propriilor lideri
Acum liderul rus duce o propagandă activă pentru a ostiliza societatea europeană împotriva planului de reînarmare al UE - o decizie luată de blocul comunitar pentru a descuraja Rusia să nu mai atace vreodată o țară europeană.
În contextul războiului din Ucraina, țări vecine Rusiei, precum Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Polonia, iau măsuri de consolidare a apărării pentru a fi mai bine pregătite în cazul unei noi invazii rusești în teritoriile lor. Evident, Rusia contestă aceste măsuri, care prevăd întărirea frontierei, adăposturi antiaeriene, achiziții de arme etc.
Laude pentru „cea mai capabilă” armată din lume
În ceea ce privește războiul din Ucraina, Putin a pretins din nou că trupele sale avansează în timp ce „luptă împotriva tuturor țărilor din NATO”. NATO sprijină Ucraina diplomatic, cu informații și cu arme, dar nu este implicată direct în confruntările ruso-ucrainene, așa cum interpretează Putin în interes propagandistic.
Vladimir Putin a respins totodată afirmațiile președintelui american Donald Trump potrivit cărora Rusia este „un tigru de hârtie”. El a susținut, evident, că Rusia are „cea mai capabilă” armată din lume. Totuși, „cea mai capabilă” armată din lume se chinuie de mai bine de zece ani, dintre care ultimii trei recunoscuți oficial ca război, să răpună o Ucraină pe care Putin o considera învinsă „în trei zile”.
Liderii europeni și Ucraina consideră că Putin are ambiții imperialiste, iar Ucraina este doar începutul pentru el. De altfel, Putin a cerut NATO să se retragă pe aliniamentul din 1997, ceea ce ar însemna ca Rusia să pună stăpânire pe fostele state satelit ale Uniunii Sovietice. În cazul căderii Ucrainei, temerea este că Putin va prinde curaj pentru a lansa un atac asupra unui membru NATO.
