10 mai, Ziua Regalității în România. Ce semnificație are această dată și ce sărbătoresc românii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ziua de 10 mai are una dintre cele mai puternice încărcături istorice pentru România. Este data legată de venirea lui Carol I la București, de proclamarea Independenței și de transformarea țării în regat. Din 2015, 10 mai este din nou marcată oficial ca Ziua Regalității, potrivit Radio România Cultural.
Cuprins:
Cele trei semnificații ale zilei de 10 mai
Pentru România modernă, 10 mai nu este doar o zi asociată Casei Regale. Ziua Regalității are o triplă semnificație, cu trei momente decisive din istoria țării, toate legate de regele Carol I, cel care a condus România timp de 48 de ani, mai întâi ca principe, apoi ca rege.
Pe 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a sosit la București și a depus jurământul de credință în fața Parlamentului României, devenind principe al României sub numele de Carol I.
Pe 10 mai 1877, Carol I a promulgat actul prin care România își proclama Independența de Stat. Țara ieșea astfel de sub vasalitatea formală față de Imperiul Otoman și devenea liberă și suverană.
Tot pe 10 mai, dar în 1881, România devenea regat, iar Carol I devenea primul rege al României.
Astfel, 10 mai leagă într-o singură dată începutul domniei lui Carol I, Independența României și nașterea Regatului României.
Cum a ajuns Carol I domnitor al României
Venirea lui Carol I pe tron a avut loc după plebiscitul organizat între 2-14 și 8-20 aprilie 1866. Principele Carol-Ludovic de Hohenzollern a fost ales domn al României cu 685.969 de voturi pentru, 124.837 de abțineri și 224 de voturi împotrivă, potrivit sursei citate.
A urmat votul din Parlament, pe 28 aprilie-10 mai 1866. Atunci, 109 deputați s-au pronunțat pentru aducerea unui principe străin pe tronul României, iar doar șase s-au abținut.
Carol I a intrat în România pe la Turnu Severin, la 8/20 mai 1866. Două zile mai târziu a ajuns la București. După oficierea unui Te Deum de Mitropolitul Nifon, Carol a depus jurământul în Camera Deputaților, în fața aleșilor țării. Avea doar 27 de ani când și-a început domnia, una dintre cele mai lungi din istoria României.
Prima Constituție a României și începutul modernizării
La scurt timp după venirea lui Carol I, Parlamentul a adoptat, la 29 iunie 1866, prima Constituție a României. Documentul era considerat unul dintre cele mai avansate ale vremii și fusese inspirat de Constituția Belgiei, stat care își câștigase independența în 1831.
Domnia lui Carol I și noua Constituție au creat baza pentru dezvoltarea economică și modernizarea României. Practic, statul român modern, ale cărui temelii fuseseră puse prin Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, sub Alexandru Ioan Cuza, a intrat într-o nouă etapă sub Carol I.
Independența României, proclamată în 1877
Un alt moment central legat de data de 10 mai este Independența României. La 9-12 mai 1877, Parlamentul, reunit în ședință extraordinară, a votat o moțiune prin care era proclamată Independența de Stat a României. Documentul a devenit lege după ce a fost semnat și promulgat de domnitorul Carol I, la 10-22 mai 1877.
După doi ani, ziua de 10 mai a început să fie sărbătorită atât ca zi a urcării pe tron a lui Carol I, cât și ca zi legată de proclamarea Independenței de Stat a României.
România devine regat, iar Carol I - primul rege
Al treilea moment istoric legat de 10 mai s-a petrecut în 1881. La 14-26 martie 1881, la Palatul Domnesc, a fost promulgată Legea privind proclamarea Regatului României. Ceremonia încoronării propriu-zise a avut loc la 10-22 mai 1881, la 15 ani de la urcarea lui Carol I pe tron. Din acel moment, Carol I a devenit primul rege al României.
Cu prilejul încoronării, Carol I a rostit un discurs în care a vorbit despre sacrificiile și luptele prin care trecuse România.
„Prin serbarea de azi, se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele şi în fapte mari”, spunea Carol I.
Regele a vorbit atunci și despre coroana făcută din metalul unui tun capturat în război, simbol al Independenței României.
„Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţei şi puterii României”, declara Carol I.
Discursul s-a încheiat cu mesajul: „Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuţile sale civice şi militare”.
De ce 10 mai nu a mai fost sărbătoare națională după 1947
Ziua de 10 mai a fost sărbătoare națională până în 1947. După instaurarea regimului comunist și înlăturarea monarhiei, data a fost mutată pe 9 mai, într-o încercare de a șterge din memoria publică simbolurile legate de regalitate, potrivit Radio România Cultural.
După decenii în care semnificația zilei de 10 mai a fost redusă sau ignorată oficial, data a revenit în prim-plan după 1989. În aprilie 2015, Camera Deputaților a proclamat 10 mai drept sărbătoare națională. Decizia a fost prezentată ca o reparație morală față de rolul pe care această zi l-a avut în istoria României.
Ziua de 10 mai rămâne una dintre datele importante pentru istoria României moderne. Ea amintește de începutul domniei lui Carol I, de Independența țării și de proclamarea Regatului României și marchează pașii prin care România a devenit stat modern, independent și recunoscut ca regat în Europa.
