Carnatii de Plescoi nu intra inca in Europa

Mai avem de asteptat cel putin un an pana ce produsele traditionale romanesti, cum ar fi salamul de Sibiu,  laptele Dorna, carnatii de Plescoi sau palinca de Bihor, vor ajunge pe piata europeana sub marca „Made in Romania”.

Chiar daca Romania a devenit membra a Uniunii Europene, procedura ca anumite produse cu specific national sa nu mai fie fabricate sub aceeasi denumire in nici un stat european este lunga si anevoioasa.

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) a selectionat pur informativ mai multe produse romanesti (branzeturi, produse de carne si panificatie, placinta dobrogeana) si a cerut oficialilor de la Bruxelles protejarea marcilor. Reprezentantii Ministerului Integrarii Europene au avut sarcina sa se asigure ca lista va ajunge in mainile Comisiei europene. Zis si facut. Numai ca de acum incepe greul.

Lista facuta de MAPDR prin care cere protectia marcilor nu e batuta in cuie. Pentru ca produsele sa nu mai fie fabricate nicaieri in lume sub aceeasi denumire, producatorii trebuie sa faca o cerere catre Ministerul Agriculturii.

Inregistrarea dureaza un an

“Oamenii trebuie sa inteleaga ca la Bruxelles se inregistreaza denumirea geografica, si nu produsul in sine. De exemplu, lapte Dorna, cas de Oas, cascaval de Rucar, salam de Sibiu sau carnati de Plescoi. Romania va solicita protectia marcilor doar la solicitarea producatorilor. Acestia trebuie sa indeplineasca niste cerinte si criterii prevazute de legislatia comunitara. Inregistrarea unei denumiri geografice la nivel international dureaza cel putin un an de zile. Odata inregistrata, aceasta denumire va deveni exclusiva grupului de producatori care a facut solicitarea”, ne-a declarat Roxana Gradinariu, consilier de integrare europeana in cadrul MAPDR.

Producatorii care vor ca produsele lor sa ajunga pe piata internationala sub marca „Made in Romania” au sase luni la dispozitie ca sa intocmeasca un caiet de sarcini si sa-l trimita la MAPDR, iar dupa ce reprezentantii ministerului le vor studia, le vor trimite mai departe la Bruxelles.

„Din cate stiu eu, Romania si Bulgaria nu au voie sa exporte produse alimentare timp de doi ani. Eu vreau sa-mi protejez marca international, dar nu stiu cum. Am sa ma adresez Ministerului Agriculturii sa ma invete care-i procedura”, ne-a spus Traian Papuc, unul dintre producatorii celebrilor carnati de Plescoi.

“Produsele noastre sunt inregistrate international. Am facut cererea la OSIM, si gata. Nu ne intereseaza care-i treaba cu Bruxellesul si cu Made in Romania”, ne-a spus Dumitru Balan, director S.C. Dorna Lactate S.A.

Denumirile protejate vor fi publicate in Jurnalul oficial al CE

Oficialii Comisiei europene vor controla cu atentie fiecare produs, iar abia dupa minimum un an de zile, daca corespund normelor europene, vor publica denumirile protejate de lege in Jurnalul oficial al CE. Producatorii autohtoni nu se inghesuie insa sa-si vanda produsele sub egida „Made in Romania”, fie ca nu-i intereseaza, fie din necunostinta de cauza.

Elementele caietului de sarcini

-denumirea produsului;
-descrierea metodei de productie, inclusiv a naturii si caracteristicile ingredientelor utilizate, metode de preparare, cu referire la traditionalitatea acestuia;
-elemente care sa prezinte evaluarea caracterului traditional;
-cerintele minime si procedurale de verificare si control ale traditionalitatii.

Produsele pentru care Romania a cerut protectie la Bruxelles in 2004

– Lapte: de Dorna, Cedra de Apuseni, de Cluj, de Covasna, de Satu Mare, de Harghita, de Rarau. 
– Iaurt: de Cedra, de Apuseni, de Satu Mare, Napoca.
– Lapte batut: de Harghita. 
– Cas: de Oas, de Alba, de Sibiu. 
– Branza: de Moeciu, de Fagaras, de Taga, de Nasal, de Vladeasa, de Manastur, de Satu Mare, de Moldova, de Dorna, de Napoca, de Sibiu, de Arad, de Harghita.
– Cascaval: de Rucar, de Covasna, de Bobalna, de Tamita, de Dej, de Moeciu, de Vidraru, de Mateias, de Rausor, de Satu Mare, de Carei, de Napoca, de Harlau, de Dobrogea, de Fetesti, de Penteleu, de Harghita, de Ciuc, de Sibiu, de Rarau, de Bradet, de Vidraru, de Dorna.
– Telemea: de Brasov, de Huedin, de Arges, de Carei, de Oas, de Valcea, de Sibiu, de Harghita.
– Produse din carne: salam de Sibiu, carnatii de Plescoi.
– Produse din panificatie: Paine ardeleneasca cu cartofi, paine cu coaja batuta, covrigii de Buzau, de Brasov, placinta dobrogeana.
– Fructe procesate: magiun de prune de Raureni, de Topoloveni.
– Tuica: de Zetea, de Mediesu Auriu, de Valea Milcovului, de Buzau, de Arges, de Zalau, Ardeleneasca, de Bistrita.
– Horinca: de Maramures, de Camarzana, de Seini, de Chioar, de Lapus, Turt de Oas, Turt de Maramures.
– Palinca: de Bihor, de Rieni, de Zalau, de Ardeal, de Maramures, de Carpatii Apuseni, de Transilvania, Romaneasca „Tricolor”, de Brad, „Crai Nou”, de Camazana, de Oas, de Cluj, de Focsani. 
– Vinars: Tarnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea, Segarcea.

Urmărește-ne pe Google News