Statul român, dator vândut păgubiților FNI. Mai are de plătit 310 milioane lei, dar nu are fonduri

În cadrul procesului de despăgubire, în perioada mai 2005-decembrie 2008 s-au efectuat plăți voluntare în cadrul sentințelor civile în valoare de 208.138.000 de lei, pentru 5.020 de persoane. Începând cu anul 2009, au apărut probleme de ordin financiar, astfel că numărul celor despăgubiţi după această dată a fost de 13.013 persoane, valoarea acestor despăgubiri ajungând la 219 milioane de lei. Instituția care se ocupă de aceste despăgubiri este Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care ar trebui să plătească aceste sume din veniturile încasate.

“În total, au fost despăgubite 18.018 persoane, din anexele sentințelor civile, iar suma totală încasată de păgubiții FNI a fost de 427.978.000 de lei”, precizează Ministerul Economiei.

În cadrul sentințelor din dosare penale care au vizat FNI, s-au efectuat plăți în valoare de 4.726,500 de lei, în baza popririlor instituite de executorii judecătorești, mai anunță ministerul.

În cadrul sentințelor civile, suma rămasă de plată pentru cele aproximativ 4.463 de persoane, dintr-un total de 22.320, nedespăgubite, este de 73.338.000 de lei. În ceea ce privește dosarele penale, acestea cuprind circa 134.000 de persoane. S-au înregistrat 12.330 de cereri de plată voluntară, din rapoartele de expertiză rezultând suma de 32.478.000 de lei. S-au înregistrat și peste 4.000 de somații de plată, suma poprită fiind de 116.442.000 de lei.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Ministerul Economiei precizează că, în prezent, cuantumul total al datoriilor către creditorii FNI care au depus cereri de plată voluntară sau au apelat la executori judecătorești este de circa 310 milioane de lei, sumă care depășește cu mult posibilitățile financiare ale Autorității pentru Administrarea Activelor Statului. De aceea, spun autoritățile, nu va fi posibilă achitarea acestor sume în perioada următoare.

Atunci când Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a avut fonduri disponibile, criteriul unic pentru despăgubiri a fost cel cronologic, respectiv data depunerii dosarului la instituție, iar în cazul reținerii sumelor de către executorii judecătorești, ordinea de aleatoare.

AAAS a propus mai multe proiecte de acte normative, pentru găsirea resurselor financiare, mai spune Ministerul Economiei, dar nu s-au obținut avizele necesare pentru adoptarea lor.

Pe site-ul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului se află și lista persoanelor nedespăgubite pe sentințele civile F.N.I. și lista păgubiților fără cereri depuse la instituție.

Dosarul FNI

Fondul Naţional de Investiţii a fost înfiinţat în 15 septembrie 1995, funcţionând ca joc piramidal. În 1997, Sorin Ovidiu Vîntu vinde participația sa la Fondul Național de Investiții Ioanei Maria Vlas.

Recomandări

Cum poate fi redus deficitul bugetar fără creșteri de taxe. Soluțiile economiștilor: tăierea investițiilor inutile, taxarea inversă la TVA, eliminarea unor de programe de stat

În 1999, FNI multiplicase de 99,7 ori banii investitorilor. După analizele care s-au făcut asupra dosarului FNI, s-a ajuns la concluzia că mulţi dintre banii declaraţi de fond n-au existat niciodată. „Investitorii” se îmbogăţeau de fapt doar pe hârtie. Banii depuşi de cei peste 300.000 de păgubiţi s-au evaporat tocmai pentru că randamentele declarate erau false şi o parte din sume au fost retrase „la timp” de cei care au apucat.

Ioana Maria Vlas a fugit din țară în mijlocul acestui scandalul și a fost dată în urmărire generală. În cele din urmă, s-a predat autorităților române pe 27 martie 2003. Pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008. Pe data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de închisoare în dosarul FNI, sentința fiind definitivă. Pe 20 octombrie 2010 Vlas a fost pusă în libertate.

Pe 21 februarie 2017, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare în dosarul FNI. În același timp, judecătorii au decis confiscarea a 13 milioane de dolari.