Uniunea Naţională a Judecătorilor din România critică OUG pe legile justiţiei: „Reprezintă un pas enorm înapoi”

OUG pe legile justiţiei conţine o serie de prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi modifică condiţiile de accedere la instanţa supremă, reprezentând un pas enorm înapoi faţă de formă anterioară a statutului acestor două profesii, avertizează UNJR, prin intermediul unui comunicat remis Mediafax.

Mandatele șefilor de Parchete au fost modificate prin OUG, marți, 19 februarie. Astfel, funcțiile nu mai pot fi ocupate prin delegare, iar avizul consultativ se mută la plenul Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM).

1. Încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor

UNJR arată că un principiu de baza introdus prin modificările aduse legilor justiţiei în 2017-2018 a fost „separarea carierelor” judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urmă modificărilor la legile justiţiei, prevede:

„(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în carieră procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor”.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Această modificare a fost propusă de un judecător şi a fost susţinută în dezbaterile din Parlament de către Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, ca soluţie pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor, iar pe baza acestui principiu fundamental, arată reprezentanţii UNJR, s-au modificat toate cele trei legi ale justiţiei, competenţele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor şi procurorilor fiind date Secţiilor CSM, în funcţie de profesie.

Or, prezenţa ordonanţă de urgenţă introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al „separării carierelor”, astfel:

Versiunea anterioară:

„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Modificările aduse prin OUG 7/2019:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Astfel, avertizează Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, se modifică competenţa de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

„În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor”, potrivit UNJR.

2. Modificarea condiţiei vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este, potrivit Uniunii, cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiţia vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ÎCCJ numai judecătorii care „au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: „au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

„Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ÎCCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau că judecător. După ce, în urma unui proces legislativ dificil şi de durată, au fost modificate legile justiţiei şi au fost corectate textele ce permiteau confuzia între cariera judecătorilor şi cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanţă, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dancilă a şters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor şi procurorilor. Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înalta instanţă din România să se facă de judecători ce au dobândit experienţă cerută de lege strict în această profesie”, arată Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, în comunicatul de presă.

Recomandări

Călin Georgescu va cere reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dacă devine președintele României: „Înnobilează tinerii, reface cultul onoarei și demnității”

Chiar dacă ordonanţa adoptată conţine şi prevederi necesare, arată Uniunea, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc cariera şi activitatea parchetelor, „au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgenţă abrogarea acestor modificări”.

„Dacă Guvernul Dăncilă ar fi pus această ordonanţă în dezbatere publică şi ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii şi observaţii de la asociaţiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă care să nu aducă o atingere gravă şi imprevizibilă statutului judecătorilor şi procurorilor”, mai transmite UNJR.

Astfel, Uniunea cere Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor modificări şi să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile.

Și Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunță că OUG pe legile Justiției riscă să blocheze activitatea instituției. Procurorii anticorupţie apreciază că decizia prin care avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcţii de conducere va fi făcută de Plen, şi nu de către Secţia de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor. Acesta a fost stabilit de Parlament prin primele modificările aduse legilor justiţiei şi însuşit de Curtea Constituţională.

OUG pentru modificarea legilor justiţiei a fost publicată, miercuri seara, în Monitorul Oficial, ea fiind adoptată marţi, 19 februarie, în şedinţă de Guvern.

• Judecătoarea Andrea Chiș: Tudorel Toader nu a spus CSM că Guvernul va da OUG pe legile justiției
• DIICOT: Modificarea legilor justiției prin OUG-urile de marți contravine prevederilor Constituției
• Comisia Europeană cere explicații Guvernului pentru OUG de modificare a legilor justiției. „Ultimele schimbări merg într-o altă direcție”
• Viorica Dăncilă, după adoptarea OUG de modificare a legilor Justiției: „Ce principiu al transparenței?”
• CSM despre OUG de modificare ale legilor Justiției despre care Toader spune că le-a făcut la solicitarea lor: „Nu am avut cunoştinţă”
• Procurorul general al României își exprimă îngrijorarea după OUG anunțată de ministrul Justiției: „Ar putea conduce la apariția unui blocaj instituțional”
• Frans Timmermans după adoptarea noilor OUG pe legile Justiției în România: ”Nu știam că va fi adoptată”

Citește și… Mizerabilii: de ce nu privim cerșetoria ca pe un abuz la adresa copiilor

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro