Cine trebuie să se teamă de procurorul-şef european, poziție pe care Laura Kovesi e aproape sigură după votul de azi?

Laura Codruța Kovesi va deveni primul procuror șef european. Numirea ei la șefia Parchetului European este ca și asigurată, după ce a obținut majoritatea voturilor ambasadorilor din Consiliul COREPER.

Înfiinţarea unui post de Procuror european este o dorinţă de mai bine de 10 ani a liderilor UE, de când a fost semnat Tratatul de la Lisabona.

Cu cât Uniunea Europeană a devenit mai complexă, cu atât a devenit mai greu ca fondurile UE să fie urmărite cum trebuie. 

O miză de 150 de miliarde de euro

Miza este pe cât de mare e bugetul Uniunii Europene. În 2019, se apropie de 150 de miliarde de euro. Asta pentru că noul post de procuror va trebui să vegheze împotriva fraudelor asupra fondurilor europene.

În acest moment, doar autorităţile naţionale pot investiga şi trimite în instanţă cazuri de fraudă cu fonduri europene. Ei sunt limitaţi însă de graniţele naţionale şi de jurisdicţii. Pentru a rezolva această problemă, Procurorul European îi va putea investiga şi trimite în judecată pe cei care fură banii europenilor.

Acest procuror nu va avea însă puteri discreţionare. Se va lucra la două niveluri: naţional, acolo unde procurori delegaţi vor face investigaţiile, şi european, acolo unde Procurorul şef va coordona şi administra dosarele. Actele Procurorului European vor putea fi verificate în instanţele naţionale.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Nu toată lumea este de acord cu postul de procuror-şef european

Chiar dacă puterile Procurorului European sunt destul de bine stabilite şi s-au luat măsuri pentru păstrarea suveranităţii naţionale, unele state nu sunt de acord cu înfiinţarea postului. Ele au ales să nu participe la acest proiect, ceea ce înseamnă că Procurorul-şef european nu va avea niciun fel de jurisdicţie acolo.

Aceste state sunt:

• Ungaria
• Irlanda
• Polonia
• Suedia
• Marea Britanie

Ele pot oricând să decidă că vor să ia parte la acest proiect. În schimb, Danemarca a activat o procedură de opt-out, ceea ce înseamnă că jurisdicţia Procurorului European nu va putea fi exercitată niciodată în Danemarca atâta timp cât opt-out-ul nu este revocat prin referendum intern.

Urmărește-ne pe Google News