OPINIE/ Repetarea istoriei nu este mama învățăturii. PAH, despre lecțiile pe care, de fapt, nu le învățam niciodată

Istoria omenirii este îndeajuns de lungă pentru a ne oferi exemple de rezolvare a cam tuturor crizelor de care ne-am putea lovi.

Desigur, astăzi considerăm că tehnologia ne face diferiți de oamenii care au trăit în timpul imperiului roman, de exemplu, dar în spatele tehnologiei se află tot oameni, iar oamenii nu s-au schimbat esențial de câteva mii de ani încoace. Tehnologia nu face decât să grăbească lucrurile, să accelereze ciclurile.

Căci ceea ce ar trebui să învățăm din istorie, în primul rând, este ciclicitatea sa.

Chiar dacă întâmplările nu sunt identice, omenirea urmează acealși model de dezvoltare: evoluție, stagnare și declin. Speranța tuturor este că va veni o zi când vom putea împiedica declinul, alternând evoluția cu stagnarea și poi din nou cu evoluția.

Dar, pentru a reuși, măcar o singură dată, să facem asta, ar trebui să ne gândim cum am putea-o face. Doar că trebuie să ne gândim la modul în care împiedicăm declinul atunci când suntem în lină evoluție, nu când declinul a început deja. Ori evoluția presupune bunăstare și olecuță de lene, astfel încât nimănui nu-i prea stă gândul la ceva ce ar urma, teoretic, să se întâmple în timpul vieții urmașilor.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Astăzi, nu doar Europa, ci întreaga omenire se află în declin.

Chiar dacă există economii care aparent cresc, nivelul de trai este în continuă scădere, iar problemele sunt mult mai numeroase de atât. Resursele nu sunt inepuizabile, în timp ce populația planetei crește neîncetat.

Răul făcut planetei și climei ei în secole de dezvoltare industrială accelerată nu poate fi reparat peste noapte, chair dacă s-ar dori asta.

Dar nici măcar nu se dorește cu adevărat.

Au existat voci care au atras atenția asupra tuturor acestor lucruri, dar au fost reduse la tăcere de zgomotul petrecerii perpetue în care ne-am complăcut.

Astăzi se cam termină băutura și mâncarea, muzica e pe punctul de a se opri din cauza lipsei de curent electric și nimeni nu se gândește cum să facă puțină curățenie, ci doar cum să mute locul petrecerii în altă parte, unde vecinii sunt mai înțelegători.

“E doar o fază trecătoare”, ni se spune de către cei care sunt convinși că omenirea este capabilă să renască din propria cenușă, cum a mai făcut-o de câteva ori.

Da, poate, dar asta ar însemna ca omenirea să ajungă iar cenușă. Nici măcar acum, când suntem destul de aproape de acest lucru, liderii globali nu se gândesc la soluții rapide și eficiente, ci doar la modul în care un anumit partid sau o anumită doctrină își pot prelungi supremația asupra câte unei părți de lume.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Am ajuns în punctul în care nu mai alegem lideri doar pentru o țară. Avem, iată, în mai, alegeri pe aproape un continent întreg.

Care este nivelul de viziune al liderilor europeni? Zero.

Ei ne cer doar să votăm pentru a-i alege pe cei care sunt alții decât cei care nu ne plac.

Atât.

Cum ar veni, schimbăm doar DJ-ii, poate și muzica, dar atât. Petrecerea cotinuă, așa cum a continuat și orchestra să cânte pe Titanic.

Urmărește-ne pe Google News