Klaus Iohannis a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a legii bugetului de stat pe 2019. Ce spune şeful statului despre tăierea banilor serviciilor

Potrivit preşedintelui, „Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate”.

Mai mult, spune şeful statului, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităților locale și realizarea unor investiții strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societății.

Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătății și educației, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice, mai spune preşedintele.

Şeful statului afirmă că „autoritatea legiuitoare are datoria de a reexamina și de a cere lămuriri suplimentare Guvernului cu privire la prognoza de creștere economică de 5,5%, pe care s-a fundamentat bugetul aferent anului 2019”.

„Astfel, semnalăm o construcție bugetară aferentă anului 2019 care comportă diferențe semnificative între evaluările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) și cele mai recente evaluări disponibile ale organismelor financiare internaționale. Comisia Europeană și organisme independente internaționale au prognozat, toate, rate de creștere economică substanțial reduse față de cele ale CNSP. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) a prognozat 3,4% iar Comisia Europeană 3,8%, în timp ce Banca Mondială estimează o creștere de doar 3,5%, iar agenția de rating Fitch, una dintre cele mai importante agenții de evaluare financiară la nivel mondial, estimează o creștere de doar 3,2%”, se precizează în document.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Preşedintele mai afirmă că „prognoza aferentă cursului valutar este nerealistă în condițiile în care tensiunile de pe piața valutară sunt ridicate și în condițiile în care România se confruntă cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice din regiune, respectiv un deficit bugetar de 15 miliarde de euro și un deficit de cont curent de 9,4 miliarde de euro”.

„Aceste dezechilibre vor avea ca efect deprecierea suplimentară a leului, prognoza de 4,67 fiind extrem de optimistă”, spune Iohannis.

Preşedintele mai arată că, în timp ce veniturile sunt supraestimate, cheltuielile bugetare sunt subdimensionate, ceea ce are consecințe sub aspectul creării unor blocaje la nivelul unor ordonatori principali de credite.

Critici privind bugetele serviciilor secrete: Tăierea bugetului SPP afectează măsurile de securitate care se impun cu ocazia vizitei Suveranului Pontif

Şeful statului arată că bugetul afecteată şi instituţiile din domeniul securității naționale, ale căror bugete au suferit corecții semnificative în Parlament, în ciuda prevederilor bugetare ale Guvernului și a avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 19 decembrie 2018.

În acest sens, bugetul Serviciului Român de Informații a fost redus cu 18,04% cu consecința neacoperirii cheltuielilor cu salariile pentru ultimele 4 luni din an. Pentru Serviciul de Informații Externe, unde reducerea a fost de 9,58%, cheltuielile de personal nu vor fi acoperite pentru ultimele 2 luni din an, iar în cazul Serviciului de Protecție și Pază reducerea a fost de 21,29%, cheltuielile de personal fiind insuficiente pentru ultimele 3 luni.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

În cazul Serviciului Român de Informații, bugetul nu permite finanțarea în condiții de normalitate a cheltuielilor de personal, a celor cu bunuri și servicii, transferuri, asigurări și asistență socială, cheltuieli de investiții (active nefinanciare), diminuarea determinând un impact negativ asupra capabilităților operaționale ale instituției cu consecințe însemnate în planul realizării obiectivelor și responsabilităților trasate.

La Serviciul de Informații Externe, se produce un impact negativ semnificativ în ceea ce privește cheltuielile operative, precum și imposibilitatea acoperirii integrale a cheltuielilor de funcționare ale instituției.

De asemenea, la Serviciul de Protecție și Pază consecințele insuficientelor alocări se răsfrâng asupra îndeplinirii misiunilor operative aflate în responsabilitatea instituției, atât în plan intern, cât și a celor stabilite prin tratate internaționale asumate de țara noastră, vor genera dificultăți majore generând vulnerabilități, respectiv vor avea un impact negativ asupra eficacității măsurilor de securitate.

„În plus, insuficiența alocărilor bugetare poate conduce la un blocaj instituțional la nivelul resurselor umane, cu consecințe asupra măsurilor de securitate care se impun cu ocazia vizitei Suveranului Pontif, precum și pentru cele două scrutine din acest an. Nu în ultimul rând, consecințele vizează și imposibilitatea dotărilor cu tehnică specifică în vederea asigurării măsurilor de securitate necesare pentru perioada în care România exercită Președinția Consiliului Uniunii Europene”, se precizează în cererea de reexaminare.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Şeful statului mai spune, în cerere, faptul că acele cheltuieli legate de cuantumul contribuției României la bugetului Uniunii Europene trebuie reanalizate de către Parlament, pentru asigurarea respectării obligațiilor României în calitate de stat membru al UE.

Preşedintele precizează că, între forma bugetului pusă în dezbatere publică în 31.01.2019 și varianta adoptată de Guvern în 08.02.2019 această contribuție se reduce semnificativ, de la 9,18 miliarde la 8,66 miliarde, deci cu 516 milioane lei.

Necesitatea reexaminării acestui aspect rezidă și din conținutul art. 148 alin. (4) din Constituție, conform căruia „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2)”.

Citeşte şi: „Dosarul Moscova 2” este numele pe care BNR l-a dat documentelor de la Brașov. Bucătarul Attila Szocs, un maghiar din Brașov, și iranianul Rezaei Kejani Davood au făcut o descoperire care reaprinde o veche dispută istorică și de patrimoniu

Urmărește-ne pe Google News