Românii și-au păstrat obiceiurile culturale din pandemie: se uită la filme și citesc acasă. 70% n-ar merge niciodată la un spectacol

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), subordonat Ministerului Culturii, a lansat, duminică, 29 octombrie, Barometrul de Consum Cultural 2022. Studiul a analizat schimbările de consum cultural pentru perioada 2019-2022 și s-a desfășurat pe un eșantion de 1.035 de persoane peste 18 ani. 

Ziarele și revistele sunt mai citite decât cărțile 

Barometrul arată că rețelele de socializare au fost folosite mai des în 2022, când procentul de utilizare a atins 88%, comparativ cu 79%, în 2019. 

Și alte activități online au câștigat teren. Față de 27% în 2019, acum jumătate dintre respondenți s-au uitat la filme sau la programe TV difuzate de platforme precum Netflix, HBO go și Voyo. 

Autorii notează și alte creșteri legate de viața pe internet: un sfert dintre respondenți au cumpărat,  în 2022, față de 16% în 2019, cărți și bilete la teatru, de exemplu.

În același timp, a crescut interesul pentru site-urile de cultură. Tinerii au vizitat mai des platformele muzeelor, ale bibliotecilor, festivalurilor și teatrelor. Astfel, s-a ajuns la un procent de 40% în 2022, spre deosebire de 12% în 2019. 

Deși au petrecut mai mult timp acasă, oamenii n-au dedicat mai multă vreme cărţilor (de orice fel). S-a observat o ușoară scădere în decurs de patru ani, de la 61% la 56%. 

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

În schimb, au citit mai des ziare și reviste tipărite și online. Aceste practici de lectură au crescut cu 20 de puncte procentuale – de la 57%, la 77%. 

7 din 10 români nu merg și nici nu intenționează să meargă la un spectacol

Studiile realizate în pandemie, în 2020 și 2021, au arătat că există un număr semnificativ de non-consumatori în spațiul public, adică cei „care nu doar că nu au participat la activităţi culturale în perioada pandemiei, dar nici nu intenţionează să participe în viitor, indiferent de situație”: 

• 74% pentru mersul la bibliotecă pentru a citi/împrumuta cărți, 
• 69% pentru vizionarea unui film la cinematograf în aer liber, 
• 68% pentru participarea la spectacole de divertisment, 
• 66% pentru participarea la spectacole de muzică (de orice fel) și la spectacole de teatru în spaţii închise.

Vizitează mai des situri arheologice 

Deși au căutat mai multe informații culturale pe internet, respondenții nu au participat la mai multe evenimente în afara locuinței, având în vedere și contextul pandemic. 

S-a înregistrat o singură creștere, potrivit autorilor studiului, de 14 puncte procentuale – de la 45% în 2019, la 59% în 2022, pentru vizitarea siturilor arheologice sau a monumentelor istorice cel puțin o dată pe an.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Toate activitățile în spații publice au scăzut cu 9% în perioada 2019-2022, potrivit Barometrului. Sub o treime dintre respondenți au participat anul trecut la spectacole de teatru, doar un sfert au vizionat filme la cinema și numai 17% au mers la bibliotecă pentru a împrumuta cărți sau ca să citească acolo.

„Dincolo de contextul pandemic, scăderile înregistrate la nivelul consumului cultural în spațiul public se explică și prin accentuarea barierelor de receptare a culturii. Iar soluțiile de înlăturare a acestora includ creșterea interesului pentru cultură și a înțelegerii produselor culturale și a creațiilor artistice, printr-o educare susținută a copiilor, a tinerilor, dar și a adulților”, transmit autorii studiului. 

Aceștia subliniază și că aceste rezultate confirmă tendințele din pandemie, când românii au fost nevoiți – și ulterior au preferat – să aibă activități culturale online, în propria locuință, și nu în spații publice precum sălile de cinema, de teatru sau bibliotecile. 

Barometrul arată, de asemenea, că din 2019 până în 2022 s-a menținut participarea mai redusă la activități culturale pentru vârstnici, femei și persoanele din mediul rural, precum și pentru cei cu venituri scăzute. 

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro