România și alte țări NATO vor oferi Ucrainei noi sisteme Patriot. „Vor contribui la protejarea oraşelor, civililor şi soldaţilor”

Președintele Klaus Iohannis a semnat declarația alături de liderul american Joe Biden, cel ucrainean, Volodimir Zelenski, premierii Olandei, Dick Schoof, și Italiei, Giorgia Meloni, și cancelarul german Olaf Scholz.

Potrivit declarației comune, SUA, Germania și România vor furniza „rapid” Ucrainei baterii Patriot suplimentare, în timp ce Țările de Jos vor oferi componente pentru funcționarea unei alte baterii Patriot. Italia va furniza Kievului sisteme suplimentare de apărare antiaeriană SAMP-T.

„Ne-am angajat să furnizăm Ucrainei capacități suplimentare de apărare aeriană pentru a ne apăra de agresiunea rusă continuă, inclusiv de atacurile deliberate ale Rusiei asupra orașelor, civililor și infrastructurii critice ucrainene”, se precizează într-o declarație comună.

„Astăzi anunţăm că furnizăm, colectiv, Ucrainei sisteme de apărare aeriană strategice, inclusiv baterii Patriot donate de SUA, Germania şi România, componente Patriot donate de Olanda şi alţi parteneri pentru a permite operarea unei baterii Patriot suplimentare şi un sistem suplimentar SAMP-T donat de Italia”, au transmis liderii celor cinci state.

„Aceste cinci sisteme strategice de apărare aeriană vor contribui la protejarea oraşelor ucrainene, civililor şi soldaţilor şi ne coordonăm îndeaproape cu guvernul ucrainean pentru ca acest sisteme să fie utilizate rapid”, se mai menționează în declarație.

Recomandări

Ucraina își asumă, în premieră, ofensiva fulgerătoare din Rusia: cum justifică Kievul atacul. „Liniile roșii ale lui Putin sunt doar vorbe”

De asemenea, statele semnatare precizează că lucrează la „un nou anunţ în acest an privind sisteme suplimentare strategice de apărare aeriană pentru Ucraina”.

Totodată, în perioada următoare, Canada, Norvegia, Spania și Regatul Unit vor contribui la furnizarea suplimentară a „zeci” de sisteme tactice de apărare aeriană către Ucraina, inclusiv NASAMS, HAWKs, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS și sisteme Gepard, conform acordului.

Nu a fost anunțat un calendar definitiv cu privire la cât de repede ar putea primi Kievul sistemele de apărare aeriană.

La începutul lunii iulie, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Ucraina se așteaptă să primească „mai multe vești” privind apărarea aeriană la summitul NATO de la Washington.

Ucraina a insistat asupra unei declarații a coaliției privind apărarea aeriană și anunțarea a zece sisteme Patriot suplimentare până la sfârșitul anului. Autoritățile de la Kiev spun că cel puțin șapte sisteme Patriot sunt extrem de necesare pentru a proteja spațiul aerian al țării.

Mesajul lui Volodimir Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat la anunțul venit de la Washington, vorbind despre „un pas semnificativ” în sprijinul acordat țării sale.

Recomandări

Aleșii fără voce: în trei ani și jumătate de mandat, șapte deputați au fost auziți în Parlament doar la depunerea jurământului. Din ce partide fac parte

„Acesta este încă un pas semnificativ în urma deciziei SUA de a acorda prioritate Ucrainei în ceea ce privește livrările de rachete de apărare aeriană. Îi sunt recunoscător președintelui Biden pentru conducerea sa și tuturor țărilor partenere pentru angajamentul lor de a ne furniza capacități de apărare aeriană cât mai rapid posibil”, a transmis Zelenski într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Anunțul privind livrările suplimentare de sisteme de apărare aeriană vine la o zi după ce Rusia a declanșat unul dintre cele mai puternice atacuri din ultimele luni asupra Kievului, lovind clădiri rezidențiale și Ohkmatdyt, cel mai mare centru medical pentru copii din țară.

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a decis, în ședința din 21 iunie, ca România să doneze Ucrainei un sistem de apărare Patriot.

„Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, a precizat atunci Administrația prezidențială într-un comunicat.

Urmărește-ne pe Google News