În plus, CEC a decis să sesizeze Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) pentru a-i verifica pe unii membri ai blocului care nu ar fi depus declaraţiile de avere, scrie NewsMaker, potrivit news.ro.
Blocul „Victorie” este format din partidele „Renaştere”, „Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei”, „Şansă” şi „Victorie”. Toate aceste formațiuni politice sunt conduse de acoliţi ai lui Ilan Şor, iar formarea blocului a fost anunţată în prezenţa lui, la Moscova, în aprilie.
Condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Furtul miliardului”, oligarhul Ilan Şor a fugit din Republica Moldova şi s-a refugiat în Israel, după care s-a stabilit la Moscova.
CEC a spus săptămâna trecută, după o primă examinare a cererii blocului „Victorie” de înregistrare în alegerile prezidențiale, că materialele prezentate „conţin anumite erori tehnice, iar solicitanţii trebuie să răspundă unor întrebări de clarificare formulate în cadrul şedinţei şi să prezinte documente suplimentare până la 6 august 2024”.
Vicepreşedintele Comisiei, Pavel Postica, a precizat că instituţia electorală a solicitat celor patru partide „elucidarea unor aspecte”, printre care creditele utilizate în cazul referendumului, cum vor asigura finanţarea campaniei electorale, termenii şi modul de formare a blocului, dacă Ilan Şor a semnat pentru constituirea blocului, cine este conducător al blocului şi aspecte legate de temeiul juridic de utilizare a denumirii blocului.
Ulterior, Postica a declarat că „subiecţii nu au reacţionat în modul corespunzător la semnalele evidenţiate şi au negat existenţa carenţelor”.
Într-un final, CEC a decis să refuze înregistrarea blocului şi să sesizeze ANI în vederea verificării celor constatate. Şase membri CEC au votat pentru, în timp ce doar unul singur a votat împotrivă. Doi membri CEC nu au participat la vot.
În toamnă, pe 20 octombrie, pe moldoveni îi aşteaptă, concomitent cu alegerile prezidenţiale, şi un referendum, iniţiat de preşedinta Maia Sandu, al cărui rezultat ar putea fi includerea în Constituţie a unei clauze privind ireversibilitatea direcţiei europene de dezvoltare a Republicii Moldova. Pe buletinele de vot va figura întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Pentru a face campanie electorală pentru referendum, partidele trebuie să se înregistreze la CEC în calitate de participanţi. Dacă nu au fost înregistrate de autoritate ca participanţi la referendum, partidele nu pot desfăşura activităţi de campanie în vederea susţinerii sau nu a referendumului.
Blocul „Victorie” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova şi împotriva aderării la UE.
În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, până acum şi-au anunţat candidatura nu mai puţin de 16 persoane:
– Maia Sandu (actuala preşedintă a Republicii Moldova);
– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul condus de Pavel Filip);
– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);
– Vlad Filat (liderul PLDM);
– Renato Usatîi (liderul formaţiunii „Partidul Nostru”);
– Ion Chicu (liderul PDCM, fost prim-ministru);
– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general, candidatul Partidului Socialiștilor);
– Irina Vlah (ex-başcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);
– Natalia Morari (jurnalistă);
– Vasile Tarlev (ex-premier);
– Victoria Furtună (ex-procuror anticorupţie);
– Valeriu Pleşca (ex-ministru al apărării);
– Alexandru Arseni (doctor în drept);
– Vasile Bolea (deputat neafiliat, candidatul Blocului „Victorie”, creat de fugarul Ilan Şor);
– Ştefan Saviţchi (vicepreşedintele ALDE, candidat independent);
– Octavian Ţîcu (istoric, ex-deputat).