Nave iraniene supuse sancțiunilor SUA circulă nestingherite prin Portul Constanța. Vapoarele sunt monitorizate pentru că ar transporta armament pentru Hezbollah

Specialiștii sunt convinși că armele ajung la Hezbollah în Liban, iar rutele, care includ Egipt și Libia, sunt folosite pentru a canaliza armele către Hamas în Gaza.

În articol sunt menționate ca porturi preferate de vapoarele iraniene Anvers (Belgia), Valencia (Spania) și Ravenna (Italia). 

Despre România se menționa în articol că este una dintre țările în care există companii care reprezintă iranienii și care câteodată mai schimbă containerele sau navele pentru ca marfa să nu fie descoperită.

Navele Shiba și Arezoo au ancorat la o zi distanță în țara noastră

De la începutul războiului din Gaza, cinci nave iraniene au fost depistate că au plecat din Bandar Abbas, Iran și au descărcat, după un traseu întortocheat, mărfuri în Siria.

Cele cinci nave menționate în articol sunt Daisy, Kashan, Shiba, Arezoo și Azargoun, proprietatea Liniilor Maritime ale Republicii Islamice Iran (Islamic Republic of Iran Shipping Lines  – IRISL). 

În iunie 2020, Departamentul de Stat al SUA a inclus IRISL (inclusiv toate filiale și navele sale) pe lista sancțiunilor și a avertizat că cei care fac afaceri cu compania maritimă iraniană, filialele sale și alte entități de transport iraniene riscă sancțiuni. 

Recomandări

Ideile care să-l convingă pe Donald Trump să sprijine „planul de victorie” al Ucrainei asupra Rusiei: „Lingușiri, profituri, pace”

Însă la noi nu se aplică aceste sancțiuni, iar navele iraniene aflate pe lista Departamentului de Stat transportă nestingherite marfă prin Portul Constanța.

După un pont trimis la redacție de la unul dintre cititori și după analiza datelor furnizate de The Telegraph, Libertatea a căutat cele cinci nave pentru a afla dacă traseele lor au inclus și România.

Astfel, s-a constatat că pe data de 9 septembrie nava de transport containere Shiba, care navighează sub pavilion iranian, aflată în proprietatea IRISL, a acostat în Portul Constanța, a descărcat marfa, iar două zile mai târziu a plecat spre Valencia, Spania.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Nava Arezoo, aflată sub același pavilion și cu același proprietar, a ajuns în Portul Constanța pe 10 septembrie și a plecat, după o zi, spre Misurata, Libia.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Marfa adusă de cele două vase iraniene, bitum și polistiren, a fost descărcată într-un terminal aflat la câțiva kilometri de Baza NATO de la Mihail Kogălniceanu. 

La ultima vizită în Portul Constanța, de vapoare s-a ocupat o firmă românească deținută de un român care face afaceri cu iranienii de multă vreme. 

Ce spun reprezentanții Autorității Navale Române despre vasele iraniene

De altfel, lunar sosesc în Portul Constanța nave iraniene care descarcă rapid un număr mic de containere, în jur de 200-250, comparativ cu liniile maritime mari care stau mult timp pentru a descărca enorme cantități de marfă. 

Ambele nave, și Shiba, și Arezoo, se află pe lista de sancțiuni secundare a OFAC (Oficiul pentru Controlul Activelor Străine) și fac cel mai frecvent escală în porturi din Emiratele Arabe Unite, Siria, Liban, Cipru, Libia, Turcia, România, Spania, Belgia și Țările de Jos.

Sancțiunile secundare sunt impuse persoanelor și organizațiilor care nu fac obiectul jurisdicției legale a țării care sancționează, în speță SUA, și sunt aplicate împotriva entităților implicate în aceleași tranzacții interzise prin sancțiunile primare.

Libertatea l-a contactat pe Cosmin Laurențiu Dumitrache, directorul general al Autorității Navale Române pentru a explica dacă aceste nave, aflate sub sancțiuni americane, se pot plimba prin porturile românești.

„Sancțiunile Statelor Unite nu se aplică extrateritorial. Navele ar trebui să fie sub sancțiunile Comisiei Europene ca să fie interzise. Dacă sancțiunile ar fi aplicabile la nivel de Comisie, atunci s-ar aplica și în România. Ori aplicăm regulamentul european pe care-l aplicăm ca atare, ori există transpusă prin legislație națională aplicarea unor sancțiuni. Deci, atât timp cât la noi nu se aplică aceste sancțiuni, nu putem să nu permitem navelor intrarea în port”.

Există riscul ca SUA să sancționeze companiile care colaborează cu Islamic Republic of Iran Shipping Lines  – IRISL

Această stare de fapt naște un paradox și poate pune probleme companiilor din UE care lucrează cu liniile maritime iraniene (Islamic Republic of Iran Shipping Lines  – IRISL). Există posibilitatea ca firmele europene care cooperează cu IRISL, deci și firma din România care îi transportă marfa din Portul Constanța, să ajungă și pe lista de sancțiuni a SUA. 

Pe de o parte, nu au încălcat nicio reglementare din partea UE, dar au cooperat cu companii sancționate de SUA, ceea ce ar putea duce la interzicerea acestor companii de a face afaceri cu orice entitate din SUA sau de a le fi confiscate activele.

Firmele europene preferă să folosească navele iraniene datorită costurilor mai mici de transport, pentru că iranienii pot traversa fără riscuri Suezul și Marea Roșie, fără să fie atacate de gruparea Houthi.

Cu toate acestea, avantajul pecuniar vine cu riscul sancțiunilor americane și a imaginii de colaborator cu Iranul, care susține Houthi.

Și UE are sancțiuni împotriva Iranului, dar la nivel mai redus

UE a semnat, în 2015, Acordul nuclear cu Iranul oferindu-i o scutire parțială de sancțiuni. De asemenea, și SUA au semnat acordul, dar s-au retras din el atunci când Donald Trump a devenit președinte și au instituit o serie de  sancțiuni împotriva Iranului.

UE susține încă unele sancțiuni împotriva Iranului, dar doar ca răspuns la încălcările drepturilor omului ale acestui stat și la sprijinul militar pe care acesta îl oferă pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Pe lista UE sunt 227 de persoane și 42 de entități sub sancțiuni, în mare parte legate de guvernul iranian. Nici compania Islamic Republic of Iran Shipping Lines  – IRISL și nici vasele care au acostat în Portul Constanța nu sunt pe lista de sancțiuni instituite de UE.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro