Ce am putut afla din scandalul PNL-PSD: întârzieri mari ale PNRR, proastă absorbție a fondurilor europene și o economie prost gestionată

Liberalii și social-democrații s-au luat la ceartă de la un aranjament politic eșuat și au reușit, prin propriile declarații, să facă o radiografie a celor mai importante probleme economice, pe care nu le sesizau, când erau reclamate de opoziție.

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a sesizat că guvernul din care face parte și partidul său sunt aproape de un eșec cu PNRR. „România riscă să fie penalizată cu 1,5 miliarde de euro din cauza întârzierii cu care Guvernul Ciolacu și-a îndeplinit obligațiile privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a scris pe Facebook Rareș Bogdan, amintind că cererea de plată numărul trei e depusă din decembrie 2023, dar tot în curs de evaluare.

Mai mult, situația e și mai problematică după spusele lui Rareș Bogdan: „Alte «realizări» ale Guvernului Ciolacu: România a ratat calendarul de depunere pentru cererea 4 (3,15 mld. euro), cererea 5 (3,2 mld. .euro), cererea 6 (3,7 mld. euro). Cererile 3, 4, 5 ar fi trebuit să fie deja plătite, adică 9,05 mld. euro, iar cererea 6, cu termen de depunere în trimestrul 3 al acestui an, este în curs de evaluare. Acesta ar fi fost stadiul normal al implementării PNRR”.

Ceea ce nu spune liberalul este că până în iunie 2023, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene era Marcel Boloș, asumat de PNL, iar premier era Nicolae Ciucă. Conform aceluiași calendar evocat de Rareș Bogdan, în perioada de mandat a lui Boloș ar fi trebuit să fie depusă și cererea de plată numărul 3, și acum în evaluare, însă ar fi trebuit pregătită doar pentru a fi imediat depusă după rocadă cererea numărul 3.

Recomandări

Cum poți să reduci cu 70% factura la gaze. Modul corect de utilizare a centralei termice

Un PNRR dat peste cap

Interpretarea este vechiul calendar al PNRR, între timp, România negociind modificări, care însă tot nu ajută complet. Pe noul calendar, aprobat atât de Consiliul European, cât și de Comisia Europeană, România ar trebui să depună cererea de plată numărul 4 în trimestrul 3 (iulie-septembrie 2024), însă nu sunt semne că Guvernul s-ar încadra în termenul care expiră luni, 30 septembrie.

De altfel, situația jenantă a României a fost prezentată de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu (PSD), într-un interviu la Prima News. În primul rând, Câciu a precizat că pentru cererea numărul 3, deși e depusă din decembrie, probabil va fi o plată parțială. „Probabil la finalul acestui an vom încasa şi banii, avem acolo nişte observaţii din partea Comisiei, probabil că va fi o plată parţială”, a punctat ministrul, potrivit News.ro.

Demnitarul nu a spus nimic de trimiterea viitoarei cereri, însă cutuma e ca o țară să rezolve o cerere în curs, apoi să trimită alta.

O altă problemă e legată tot de bani. Eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, a acuzat Guvernul Ciolacu, unde liberalii au nu mai puțin de 9 miniștri, că nu a atras niciun euro din fondurile structurale de coeziune, deși România se află la jumătatea exercițiului bugetar.

Recomandări

Un român stabilit în Austria de 17 ani s-a întors acasă, ca să repare cișmelele din orașul natal: „Când le vezi în starea actuală, cazi în depresie”

Replica a venit de la ministrul Câciu, care a negat imaginea oferită de liberal. Ministrul a subliniat că au fost făcute plăți de 1,4 miliarde de euro pe programele de coeziune, iar până la final de an vor depăși două miliarde de euro și în conturile țării ar fi 1,2 miliarde de euro.

Delimitare de legea pensiilor

Legea pensiilor, votată aproape la unison de PSD și PNL, e acum repudiată de liberali, de parcă nu au știut ce presupune. 64 de liberali au votat proiectul, în timp ce doar unul s-a opus (Dan Vîlceanu), iar unul s-a abținut (Florică Ică Calotă). Mai mult, deși păstorită de un ministru al muncii din PSD, Marius Budăi, proiectul de lege a plecat spre Parlament în timpul Guvernului Ciucă.  

„Marcel Ciolacu a reușit «performanța» rară de a duce România pe locul 1 în UE la inflație. Acum duce deficitul mai sus decât în pandemie”, susține Florin Roman, vicepreședinte PNL, despre situația economică. Iar colegul său de partid, Rareș Bogdan, punctează că deficitul bugetar pe cash va fi de 8%.  În schimb, social-democrații îi acuză pe liberali că după ce s-au văzut salvați la europarlamentare, riscau un rezultat care ar fi putut pune în pericol șefia lui Ciucă, se cred acum în opoziție.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Cristina? Dosarul de crimă în care e implicat fiul unui politician, închis cu un certificat de deces din Republica Guyana

Imaginea întoarsă

Una din interpretările greu de înțeles, dat fiind modul cum se prezintă o realitate distorsionată, e cea a lui Alexandru Muraru, vicepreședinte al PNL și fost consilier al lui Nicolae Ciucă, pe vremea când era premier. Pe lângă probleme prezentate, Muraru arată că legea de modificare a legislației electorale ar fi fost o „diversiune” a PSD.

„Într-o perioadă în care România se confruntă cu probleme grave de finanțare din fonduri europene și cu un deficit bugetar care scapă de sub control, PSD încearcă să distragă atenția de la aceste eșecuri prin crearea unor subiecte false. Ultimul exemplu? Speculațiile despre o așa-zisă «lege pentru o persoană», care ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze pe listele PNL. Este o diversiune clasică, folosită pentru a deturna discuțiile de la subiectele care contează cu adevărat”, a fost interpretarea lui Muraru despre un proiect depus de doi liberali, nu de PSD sau alt partid, potrivit unei postări pe Facebook.

Iohannis: Nu am dorit o lege pentru mine

Între timp, după ce Nicolae Ciucă a insistat că PSD și Ciolacu nu și-au ținut cuvântul în ceea ce privește modificarea legislației electorale, Klaus Iohannis a anunțat că el nu este de acord cu o lege pentru un singur om.

„Nu am dorit o lege pentru mine, nu doresc o lege pentru mine și pot să vă spun cu certitudine că voi avea grijă ca această lege să nu existe. Nu este posibil să se facă o lege pentru o persoană, și atunci cred că m-am exprimat foarte clar. Bref, nu va exista această lege și nu doresc, eu nu doresc să existe”, a afirmat Iohannis, de la New York, după ce liberalii s-au ploconit la social-democrați pentru a-i ajuta să treacă proiectul de lege, pentru care s-a stabilit procedura de urgență, dar care acum are șanse mari să fie abandonată.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!  

Urmărește-ne pe Google News