Anul 2024, cel mai cald din istoria măsurătorilor meteorologice. Ziua în care 24 de stații meteo din România au arătat peste 40 °C

Monica Ioniță, cercetătoare în cadrul Grupului de Paleoclimatologie de la Institutul „Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine” a analizat evoluția valurilor de căldură ce au afectat România în 2024. Astfel, în perioada 31 mai – 31 iulie 2024, țara noastră a fost lovită de cel mai lung și intens val de căldură din istoria recentă. În aceste 62 de zile, 46 de zile au avut condiții de val de căldură, reprezentând 75% din întreaga perioadă. Primul val de căldură a avut loc între 31 mai și 13 iunie 2024, înregistrat la stația meteorologică București Filaret, și a durat 14 zile, cu o intensitate cumulată de 114,04°C. Al doilea val, desfășurat între 16 și 21  iunie, a avut o intensitate de 115,34°C și a durat 16 zile. Cel mai intens val de căldură a fost înregistrat  între 6 și 21 iulie, cu o intensitate cumulată de 152,02°C, un record pentru ultimii 130 de ani. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Două luni „de foc” în București

În lunile iunie și iulie 2024, au fost înregistrate 57 de zile cu temperaturi maxime zilnice de peste 30°C. Dintre acestea, în 28 de zile au fost temperaturi de peste 35°C, iar în 6 zile s-au înregistrat temperaturi de peste 40°C la stația București Filaret. „Aceste valori sunt fără precedent în peste 130 de ani de observații la această stație. Valul de căldură din  a doua jumătate a lunii iulie a afectat toată țara, cele mai ridicate temperaturi fiind înregistrate în regiunile extracarpatice. Pe 16 iulie 2024, la 24 de stații meteorologice s-au măsurat temperaturi de peste 40°C, iar pe 17 iulie la 17 stații. În perioada 1-18 iulie 2024, la 26 de stații s-a egalat sau depășit temperatura maximă absolută lunară, cu exemple precum Botoșani (+39,4°C) și Târgu Mureș (+39 °C).  Chiar și zonele de munte au fost afectate, cu Brașov înregistrând +36,6°C și Predeal +31,4°C”, afirmă dr. Monica Ioniță.

22 iulie 2024 – cea mai caldă zi de pe Pământ din ultimii 80 de ani

La nivel global, datele din analizele atmosferice operate de sateliții Copernicus indică faptul că 22 iulie 2024 a fost cea mai caldă zi din lume, cel puțin din 1940, cu o temperatură medie globală de +17,16°C. Aceasta a fost urmată îndeaproape de 23 iulie, cu +17,15°C. Înainte de iulie 2023, recordul anterior era  de +16,8°C, stabilit pe 13 august 2016. Între 3 iulie 2023 și 23 iulie 2024, acest record a fost depășit de  59 de ori. 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

„Acest val de căldură din 2024 nu este o anomalie ci reflectă o evoluție confirmată de date empirice. Pentru a înțelege mai bine cum au evoluat temperaturile și incidența valurilor de căldură am analizat perioada cuprinsă între lunile mai și septembrie din perioada 1950-2023. Datele analizate indică o creștere semnificativă a numărului de zile cu temperaturi excesive, cu aproximativ 14,2 zile în perioada 1950-2023. Anul 2012 a fost cel mai afectat, cu 51 de zile de caniculă la nivel  național. De asemenea, numărul total de valuri de căldură a crescut într-un mod similar, cu o medie de  aproximativ două valuri suplimentare în perioada analizată”, spune cercetătorul.

Datele mai arată că în România se înregistrează o creștere semnificativă din punct de vedere statistic atât a duratei cât și a frecvenței valurilor de căldură. Majoritatea regiunilor au înregistrat o creștere a acestora între 10 și 15 zile, în ultimii 74 de ani, în timp ce în sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) s-a înregistrat o creștere mai mare de 25-30 zile în decursul  anilor 1950-2023. În ceea ce privește frecvența valurilor de căldură, se  înregistrează o creștere semnificativă în toată țara, cele mai afectate județe fiind Mehedinți, Dolj,  Brăila, Galați, Maramureș, Bacău și Neamț. De exemplu, în județele Mehedinți și Dolj se înregistrează  o creștere de patru valuri de căldură pe durata ultimilor 74 de ani. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Creșteri și la frecvența valurilor de căldură

„Pentru a avea o imagine mai clară a frecvenței și duratei valurilor de căldură, am analizat schimbările în parametrii valurilor de căldură pentru două perioade distincte (1961-1990 și 1991-2023) la 10 stații  meteorologice de pe teritoriul României. Durata și frecvența valurilor de căldură prezintă creșteri notabile în ultima perioadă comparativ cu cea anterioară. Cele mai pronunțate creșteri s-au constatat la stația meteorologică București Filaret (+461% durată, +400% frecvență), urmată de stația Arad (+396% durată, +329% frecvență) și Drobeta Turnu Severin  (+388% durată, +373% frecvență). Toate stațiile au înregistrat creșteri semnificative din punct de vedere statistic atât în ceea ce privește durata cât și frecvența între cele două perioade (p<0,001, testul  Wilcoxon)”, mai afirmă Monica Ioniță.

Aceasta a constatat că o evoluție similară s-a înregistrat și în privința intensității cumulate a valurilor de căldură. Cea mai mare diferență între perioadele analizate a fost observată la București Filaret (+492%) și Arad (+424%), în timp ce cele mai mici diferențe au fost observate la Târgu Măgurele (+303%) și Vârful Omu (+157%). Aceeași analiză a fost efectuată la 31 stații meteorologice de pe teritoriul României și toate stațiile examinate prezintă o creștere de cel puțin 250% a duratei, frecvenței și  intensității cumulate în perioada 1991-2023 comparativ cu perioada 1961-1990, stațiile din sud și est fiind cele mai afectate.

Două scenarii privind evoluția climei

Studiul analizează și predicțiile privind schimbările climatice în România pentru două perioade  viitoare: 2031-2050 și 2071-2100, comparativ cu perioada de referință 1971-2000. Aceste previziuni sunt realizate folosind mai multe modele climatice și sunt prezentate în contextul a două scenarii de emisii: unul cu emisii medii (RCP4.52) și altul cu emisii ridicate (RCP8.53). Scenariul cu emisii medii  presupune o reducere substanțială a emisiilor până la sfârșitul secolului, în timp ce scenariul cu emisii  ridicate presupune o continuă creștere a acestora. 

„Pe termen scurt (2031-2050), diferențele dintre cele două scenarii sunt relativ mici, cu variații de temperatură cuprinse între +0.5°C și +1°C.  Totuși, până la sfârșitul secolului (2071-2100), aceste diferențe devin semnificative. În scenariul cu emisii ridicate, creșterea temperaturii în România este, în medie, cu aproximativ +3°C mai mare decât în  scenariul cu emisii scăzute, cu un impact deosebit în regiunile estice și sudice ale țării. Temperaturile medii anuale și cele lunare sunt așteptate să crească în toată țara, cu creșteri semnificativ mai mari în estul și sudul României”, afirmă Monica Ioniță.

În cazul scenariului cu emisii medii (RCP4.5), în zonele vestice și nordice, s-ar putea înregistra până la 2-3 valuri de căldură suplimentare până în 2050 și o durată suplimentară de până la 20 de zile, în timp ce în sud și sud-est s-ar putea înregistra până la șase valuri de căldură suplimentare cu o durată de până la  40 de zile. Până în 2100, aceste cifre ar putea crește la șase și, respectiv, opt valuri de căldură suplimentare, comparativ cu nivelurile anterioare anului 2000 și la o durată de până la 60-80 de zile în sudul  României. În cazul scenariului pesimist, aceste schimbări sunt amplificate atât regional, cât și la nivelul țării. Durata valurilor de căldură este preconizată să crească până la 150 – 160 zile/an în zona de sud și sud-est a României și până la 100 zile/an în zona centrală și de nord. Acest lucru se traduce printr-o creștere dramatică a numărului de zile consecutive cu temperaturi record, ceea ce va avea consecințe profunde atât pentru ecosistemele naturale, cât și pentru așezările umane, potrivit studiului citat. 

Foto: Hepta

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro