Parlamentarele, alegerile mediatizate în surdină. Modul în care PSD domină campania electorală la sate | Analiză

Listele de candidați, periate în multe județe

Sincronizarea parlamentarelor cu prezidențialele a generat concentrarea atenției publice pe dezbaterile legate de alegerea viitorului șef al statului. 

Cele patru săptămâni de campanie electorală încep vineri, 1 noiembrie. Până acum, tema alegerilor parlamentare a fost discretă. Singurele discuții care au căpătat o brumă de atenție a publicului larg au fost cele legate de finalizarea listelor de candidați din fiecare județ. 

În numeroase situații au fost periate listele. Au fost eliminați fie indezirabili politic sau candidați despre care s-a dovedit că au probleme cu legea. Au dispărut din listele propuse electoratului inclusiv candidați care au refuzat o contribuție financiară mai substanțială la pușculița partidului. Problematica programului electoral a căzut în plan secund. 

PNL a ratat lista pentru diaspora

La tragerea liniei, PSD adună cei mai mulți candidați la parlamentare – 639. Social-democrații sunt urmați de S.O.S. România – 636 de candidați, PNL – 630 de candidați, AUR – 621 de candidați, Forța Dreptei – 619 candidați, UDMR – 596 de candidați și USR cu 589 de candidați. 

Liberalii, a doua forță politică în România ca număr de membri de partid și aleși locali, nu au reușit, de exemplu, să formeze o listă de candidați din diaspora pentru Camera Deputaților. Propunerea depusă le-a fost respinsă la Biroul Electoral Central, pentru că nu a respectat reprezentarea în proporții egale a ambelor sexe. Practic, liberalii nu vor exista pe lista de Cameră în diaspora, ceea ce va duce automat la pierderea a zeci de mii de voturi (la ultimele parlamentare au adunat circa 65.000 de adeziuni).

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

„Liniște” vizuală la sate

Puțini au mai fost atenți la modul cum sunt alcătuite listele pentru parlamentare, dar și la precampania legată de cei care, prin puterea votului lor, pot da undă verde sau respinge un cabinet. 

Odată cu îndepărtarea panotajului mare cu candidații la prezidențiale, în mediul rural s-a așternut „liniștea” vizuală. Nu există termeni de comparație între prezența masivă a primarilor și șefilor de CJ din precampania de la locale și ce se întâmplă în prezent.

PSD nu ratează nicio comună 

Reporterii Libertatea a ajuns în zeci de comune din județele Giurgiu (Adunații Copăceni, Bucșeni, Bulbucata, Călugăreni, Clejani, Daia, Ghimpați, Letca Nouă, Mârșa, Roata de Jos, Schitu, Stoenești, Toporu), Teleorman (Băbăița, Bujoreni, Botoroaga, Crevenicu, Drăgănești-Vlașca, Frăsinet, Găleteni, Gratia, Orbeasca, Mereni, Moșteni, Nanov și Vitănești) și Ilfov (1 Decembrie, Jilava, Vidra și Cornetu), dar și în câteva dintre orașele principale din cele trei județe (Giurgiu, Mihăilești, Alexandria, Videle, Otopeni, Bragadiru sau Măgurele). 

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

În orașe, prezența vizuală a competitorilor politici e mai echilibrată. Pot fi observați, pe bannere afișate între stâlpi sau pe marginea drumului, candidați de la PSD, PNL, USR, Forța Dreptei și AUR. La sate, diferența este zdrobitoare în favoarea PSD. 

PSD domină afișajul stradal la capitolul bannere, în sensul că a reușit să ajungă în fiecare comună (fie cu unul, fie cu mai multe). Pe de altă parte, chiar mașinăria electorală social-democrată a ratat prezența în sate mici. Diferența este mare comparativ cu alegerile din primăvară, când inclusiv contracandidații din PNL sau AUR au reușit să aibă reprezentare la nivel rural.   

Sunt și comune în care există o reprezentare mult mai mare a candidaților față de alte unități administrativ-teritoriale. Un astfel de exemplu este Orbeasca (Teleorman), unde pot fi observate atât bannere cu candidații puterii, cât și cu cei ai opoziției (în special de la Forța Dreptei). 

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Tertipuri electorale

Unele partide se folosesc de tertipuri electorale. De exemplu, PSD a mizat pe notorietatea lui Cristian Popescu Piedone, deschiderea de listă la Senat în Giurgiu. Strategii partidului l-au plasat pe fostul primar al sectorului 5 inclusiv pe unele bannere din Ilfov (putând fi văzut în comuna Jilava, de exemplu). 

Surse social-democrate au precizat pentru Libertatea că Piedone a fost pus la Giurgiu tocmai pentru a ridica scorul într-un județ acum dominat de liberali (care controlează inclusiv consiliul județean), fiind vizat în special electoratul mai puțin educat, prezent pe TikTok și pe alte rețele sociale.

La rândul lor, liberalii aveau sâmbăta trecută (deși campania la prezidențiale începuse de vineri) anumite bannere cu Nicolae Ciucă (în județul Teleorman), însă alături de un candidat la parlamentare. Legislația lasă o portiță deschisă pentru a permite acest lucru, dacă pe banner este afișat inclusiv un candidat care nu e angrenat în cursa pentru prezidențiale.

PSD nu renunță și la pixuri, brichete, găleți

Și George Simion (prezidențiabil) mai figura pe bannere cu candidații la parlamentare sâmbăta trecută. De exemplu, în Videle. Orașul din Teleorman a fost recâștigat de liberali, cu toate că județul este în prezent mai roșu ca niciodată.

Un alt aspect este cel legat de materialele de propagandă electorală care pot fi distribuite în precampanie, cum ar fi pixuri, brichete, geci, găleți și așa mai departe. PSD este singurul partid care, înainte de începerea campaniei electorale din 1 noiembrie, a recurs la acest tip de materiale electorale. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Graba strângerii bannerelor

Spre deosebire de alte runde electorale, în care partidele căutau să tragă de timp cu strângerea materialelor de propagandă, de data aceasta, în multe localități, tot ce înseamnă bannere puse între stâlpii de iluminat nu mai existau pe străzile principale. 

De exemplu, un experiment al Libertatea pe traseul București – Jilava – 1 Decembrie – Adunații Copăceni – Mihăilești – Cornetu – Bragadiru – București, singurul material de propagandă rămas era un mare afiș stradal al liberalilor (candidați la parlamentare în Giurgiu), în câmp, între 1 Decembrie și Adunații Copăceni.

În rest, nici urmă de bannere ale vreunui partid care este în cursa pentru a ajunge în Parlament, în urma alegerilor din 1 decembrie. 

Foto: Radu Eremia

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro