Cum vrea Donald Trump să oprească războiul în 24 de ore: lui Putin i se va spune că dacă nu acceptă, Ucraina va primi orice are nevoie „pentru a vă ucide pe câmpul de luptă”

Propunerea lui Keith Kellogg (80 de ani) poate fi o afacere pe placul lui Trump, care își dorește rezultate pe termen scurt. Înainte de a fi nominalizat ca emisar pentru războiul din Ucraina, fostul consilier pentru securitate națională al vicepreședintelui Mike Pence în primul mandat al lui Donald Trump la Casa Albă (2017-2021) a propus un plan de pace criticat la Kiev.

„El a fost alături de mine de la început! Împreună, vom obţine pacea prin forţă şi vom face America şi lumea mai sigure din nou!”, a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social în momentul nominalizării lui Kellogg.

Planul lui Kellogg prevede continuarea ajutorului american pentru Ucraina de intrarea în negocieri de pace cu Rusia. În cazul în care Rusia va refuza discuțiile de pace, SUA își vor spori sprijinul militar pentru Ucraina. Negocierile trebuie să fie însoțite de un armistițiu încheiat pe baza liniei frontului în momentul începerii discuțiilor între Kiev și Moscova. Aderarea Ucrainei la NATO va fi exclusă pentru deceniile următoare, iar unele dintre sancțiunile SUA împotriva Rusiei ar putea fi relaxate.

„Le vom spune ucrainenilor: «Trebuie să veniți la masă și, dacă nu veniți la masă, susținerea din partea SUA va seca». Iar lui (Vladimir – n.r.) Putin îi vom spune: «Trebuie să vii la masă, iar, dacă nu vii, atunci le dăm ucrainenilor tot ce au nevoie să vă ucidă pe câmpul de luptă»”, a comentat generalul-locotenent în rezervă Kellogg în momentul apariției planului său în presă.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Fred Fleitz, coautor al planului de pace, susține că inițiativa sa și a lui Kellogg nu prevede ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Ucraina să-și recapete controlul efectiv asupra întregului său teritoriu pe termen scurt, ceea ce au remarcat la acea vreme și oficialii de la Kiev.

Donald Trump a anunțat de mai multe ori că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore, posibil înainte de a depune jurământul, pe 20 ianuarie 2025. Inițiativa sa, bazată pe forțarea ambelor părți beligerante, sună pe cât de brutal, pe atât de simplu.

„Pacea prin forță” – acest slogan este folosit și în Ucraina. El se referă la faptul că Rusia, ca parte agresoare, poate fi convinsă să se retragă și să cedeze doar dacă ajunge în poziția de a nu-și atinge obiectivele de război împotriva Ucrainei.

Totuși, un risc major pe care îl implică planul de pace al lui Kellogg este faptul că se concentrează prea mult pe prezent, pe bifarea unei soluții într-un termen cât mai scurt. O întrebare prea puțin pusă – și nu se știe dacă există pentru Trump – este dacă Ucraina poate avea speranțe la o pace permanentă. Și ce s-ar întâmpla dacă se ajunge la o pace incertă?

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Pentru că situația militară a Ucrainei, care este disperată de multe luni, arată în mod clar un lucru, și anume că îi va fi și mai greu să adune forțe în cazul în care Rusia ar ataca-o din nou după o perioadă de pace. Ori Rusia este deja alimentată cu numeroase echipamente militare din Iran, China și Coreea de Nord și chiar aprovizionată cu soldați nord-coreeni.

Dacă Ucraina nu devine un loc sigur, cu perspective economice după război, atunci crește riscul înmulțirii refugiaților în celelalte țări europene. Dacă liderul rus Vladimir Putin va reuși să lanseze un alt atac asupra Kievului în câțiva ani, atunci Ucraina liberă va rămâne în istorie și zona de influență a Rusiei va crește până la granițele cu Polonia și România.

Dar cum ar putea fi garantată o încetare a focului obținută prin constrângere, nu prin convingere? O convingere al lui Trump ar putea fi ca europenii să-și asigure singuri pacea, dar aceasta este o „sarcină mamut” în prezent, iar un plan pe termen pe scurt ar putea fi un risc, scrie ntv.

Urmărește-ne pe Google News