Sinteza condamnărilor din 2024: doar cinci cauze de mare corupție rezolvate. Inculpații VIP care au ajuns deja la închisoare sau se pregătesc

323 de dosare de omor calificat

Tot anul acesta au fost soluționate pe fond procese în care sunt judecate infracțiuni de violență extremă, precum cel al polițiștilor-torționari de la Secția 16 din Capitală, ori cauzele celor doi avocați care și-au terorizat iubitele.

La nivel național, în 2024, instanțele au pronunțat hotărâri pe fond sau în apel în 328 de dosare având ca obiect infracțiuni de corupție (Legea 78/2000), 95 de procese de trafic de influență, 100 de dosare de trafic de influență și 103 dosare de luare de mită, potrivit informațiilor de pe ReJust.ro, portalul de jurisprudență al CSM.

Dintre acestea, doar 5 dosare priveau cauze de interes public, intens mediatizate și cu prejudicii mari.

În privința infracțiunilor comise cu violență, în 2024 au fost soluționate 323 de dosare de omor calificat, 1.190 de procese de omor și 1.433 de cauze având ca obiect uciderea din culpă.

Dintre toate acestea, Libertatea redă lista proceselor de interes public soluționate în 2024, fie în primă instanță, fie definitiv.

Daniel Tudorache a fost condamnat în primă instanță, pe 17 iulie 2024, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influență pe vremea când era primar al sectorului 1.

Recomandări

Realitatea Plus rupe audiențele cu tandemul Georgescu – Alexandrescu: a depășit Antena 3 CNN în decembrie și a spart un monopol vechi

Daniel Tudorache este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi ajutat pe un apropiat de-ai săi, Ion Niță, să ia „para îndărăt” de 10% din valoarea unui contract încheiat de afaceristul Bogdan Șovar cu Primăria Sectorului 1.

Pe de altă parte, procurorii DNA l-au acuzat pe Daniel Tudorache că, vreme de 11 ani în care a ocupat funcții publice (ianuarie 2008 – martie 2019), ar fi beneficiat de sume de bani disproporționat de mari (sute de mii de euro) comparativ cu veniturile sale legale, care reprezentau o medie de aproximativ o mie de euro pe lună. Pentru aceste acuzații, soții Adina și Daniel Tudorache au fost achitați pe fond.

Adrian Florin Secureanu, fostul manager al Spitalului Malaxa din Capitală, a fost condamnat pe fond, pe data de 15 noiembrie 2024, la o pedeapsă de 11 ani de pușcărie pentru delapidare și luare de mită, după ce el și gașca lui de afaceriști au prejudiciat unitatea medicală cu peste 9 milioane de lei.

Recomandări

România va primi rachetele Patriot din SUA până în 2030. Cât costă înlocuirea sistemului donat Ucrainei

• În motivarea condamnării pe fond, instanța reține că Adrian Secureanu s-a folosit de contracte fictive încheiate cu mai multe firme, pentru a justifica o serie de achiziții de lux pe banii Spitalului Malaxa.
• Între anii 2009 și 2016, timp în care Secureanu s-a aflat la șefia Spitalului Malaxa, acesta a trăit „pe picior mare”: și-a construit o vilă mov, mergea la serviciu cu o limuzină neagră și își răsfăța iubita – pe care o poreclise „Vrăbi” – cu bijuterii și excursii exotice.
• „Rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul (Secureanu – n.r.) s-a folosit de poziția sa în cadrul Spitalului Malaxa pentru a angaja cheltuieli reprezentând contravaloarea unor operațiuni nereale, dar și a unor cheltuieli care au avut o fundamentare în realitate, dar la prețuri mai mari decât cele practicate pe piață”, notează în motivare judecătorul de la Tribunalul București.

Adrian Secureanu este deja la pușcărie, după ce pe data de 8 mai 2023 a primit o condamnare definitivă de 3 ani și 8 luni pentru abuz în serviciu, pedeapsă scăzută de la 5 ani și 10 luni, după ce o parte din fapte s-au prescris.

Recomandări

Economistul Radu Georgescu: „Dacă aș fi angajat, mâine aș face primul drum la Registrul Comerțului pentru a face o firmă”

Fosta ministră a sănătății Sorina Pintea a fost condamnată pe fond, pe 26 aprilie 2024, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită.

• Sorina Pintea a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, după ce a fost prinsă în flagrant delict, în februarie 2020, în timp ce ieșea din biroul ei cu 120.000 de lei într-o pungă.
• Banii reprezentau a doua tranșă din procentul de 7% din valoarea unui contract pe care fosta șefă a Spitalului Județean de Urgenţă Dr. Constantin Opriș din Baia Mare îl încheiase cu firma Hospital Technical Solutions SRL. Sorina Pintea mai primise de la reprezentantul firmei, în luna decembrie 2019, suma de 10.000 de euro.
• „Inculpata (Pintea Sorina – n.r.) a renunţat la integritatea profesională de care ar fi trebuit să dea dovadă în calitate de manager al spitalului pe care l-a condus în ultimii ani, prin perpetuarea unei asemenea practici generalizate şi ilegale, respectiv prin implicarea pe parcursul executării contractului încheiat între (Hospital Technical Solutions SRL – n.r.) şi spital în contra ideii de gestionare corectă şi necondiţionată a cheltuielilor unităţii, în sensul pretinderii unor sume de bani necuvenite, în interes propriu, respectiv a unui procent din valoarea contractului, în legătură cu atribuţiile sale de serviciu privind achitarea facturii emise de (Hospital Technical Solutions SRL – n.r.) şi efectuarea recepţiei”, notează instanța de fond în motivarea condamnării.

Hotărârea Tribunalului Cluj nu este definitivă, apelul fiind pe rolul Curții de Apel Cluj, care va pronunța decizia definitivă pe 18 februarie 2025.

Directorii Tel Drum acuzați de fraude cu fonduri europene au scăpat „ieftin” de acuzațiile penale, dar trebuie să plătească în solidar cu firma prejudiciul de 4.849.375 de lei.

• Tel Drum era firma „de casă” a lui Liviu Dragnea, pe vremea când acesta era președintele Consiliului Județean Teleorman. 
• Curtea de Apel București i-a condamnat pe Petre Pitiș la 3 ani de închisoare cu suspendare, pe Mircea Vișan la 2 ani de închisoare cu suspendare, iar pe Neda Florea l-a achitat.
• De asemenea, directorul firmei de care cei trei s-au folosit pentru a obține ilegal fonduri europene, Ion Florian, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare.
• Într-un dosar separat, tot în legătură cu activitatea Tel Drum, a fost trimis în judecată și Liviu Dragnea, pentru infracțiuni de corupție și complicitate la fraude cu fonduri europene
• Pe data de 9 iulie 2024, Tribunalul București a suspendat procedura de cameră preliminară din dosarul Dragnea-Tel Drum și a sesizat Înalta Curte, pentru a verifica în ce condiții au fost emise mandatele de interceptare în perioada 29 august 2007 – 31 ianuarie 2017.

În esență, avocații au invocat celebrele „protocoale DNA-SRI”, declarate neconstituționale pe vremea când Liviu Dragnea era șeful PSD, mult după săvârșirea faptelor din acest dosar.

Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, pe 16 februarie 2024, la 4 ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de 3 milioane de euro.  

• Hideg a atacat hotărârea la instanța ierarhic superioară, iar dosarul s-a aflat pe rolul Curții de Apel București până pe data de 14 noiembrie 2024, când a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj, instanță care va pronunța soluția definitivă.
• Cătălin Hideg a fost trimis în judecată în primul dosar instrumentat de Parchetul European (EPPO) sub conducerea Laurei Codruța Kovesi, pentru un prejudiciu de 14 milioane de lei, în legătură cu ridicarea unui centru de recuperare pentru vârstnici (RecuMed) cu bani europeni, „umflând” costurile prin intermediul unor firme off-shore din Spania, Portugalia și Cipru.
• Cătălin Robertino Hideg este „fratele” mason al fostului manager al Spitalului Malaxa, Adrian Florin Secureanu.

De asemenea, Hideg este principalul denunțător în dosarul instrumentat la DNA de procuroarea Mihaiela Moraru Iorga împotriva foștilor ofițeri SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Hideg îi acuză pe cei doi că i-ar fi cerut 600.000 de euro ca să îl scape de dosarul fraudelor de la Sanimed.

Infracțiuni cu violență: Polițiștii-torționari și avocații-casanova

Anul acesta au mai fost găsiți vinovați și au fost condamnați criminalul care a ucis o fată de 12 ani, doi avocați care și-au terorizat iubitele, polițiștii-torționari de la Secția 16 din Capitală și elevul care a încercat să își ucidă profesoara sub ochii colegilor.

• Marcel Șerbuc: Bărbatul care a ucis-o pe fetiţa concubinei sale şi i-a ascuns cadavrul în lada unei canapele a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti pe 1 iulie 2024, la 26 ani închisoare pentru omor calificat şi tâlhărie. Instanţa a decis să menţină decizia Tribunalului Bucureşti pronunţată la începutul lunii aprilie.
• Sebastian Felecanu: Avocatul ieșean a scăpat de pedeapsa închisorii pe viață pentru ceea ce el considera a fi „crima perfectă”, după ce și-a bătut iubita însărcinată, a strâns-o de gât, apoi a aruncat-o de la etajul 6 în încercarea de a-i înscena sinuciderea. Pe data de 21 iunie 2024, Curtea de Apel Iași s-a orientat spre o pedeapsă de 23 de ani de închisoare pentru Sebastian Felecanu și a reținut în motivare că fapta a fost comisă „în contextul unui conflict izbucnit și întreținut de ambii parteneri”. Decizia definitivă va fi pronunțată de Înalta Curte.
• Irinel Caius Iliescu: Juristul care își teroriza iubitele (până când ultima dintre ele s-a aruncat de la etajul al 15-lea al unui bloc) a scăpat ieftin, pe 27 iulie 2024, cu doar 4 ani și 6 luni de închisoare pentru șantaj, deoarece infracţiunea de determinare a sinuciderii s-a prescris. Trimis în judecată în urmă cu mai bine de șapte ani, Irinel Caius Iliescu n-avea instituită pe numele lui nici măcar măsura controlului judiciar, așa că s-a „refugiat” în Italia.
• Polițiștii-torționari de la Secția 16:  Cei nouă poliţişti de la Secţia 16 din Capitală acuzați că în toamna anului 2020 au torturat doi bărbaţi care le-au reproşat că nu poartă măşti de protecţie anti-COVID au fost găsiți vinovați de Tribunalul București. Instanța de fond i-a condamnat pe Viorel Constantin Şeicaru la 9 ani şi 4 luni, Dorin Nine – 6 ani şi 6 luni închisoare, Elisabeta Valentina Stancu – 6 ani, Viorel Răzvan Lupu – 4 ani, Mihai Patrik Alexandru Radu – 3 ani şi 8 luni, Beatrice Alexandra Turcu – 3 ani şi 8 luni, Cătălin Bogdan Nicu – 3 ani şi 6 luni. Cei nouă polițiști i-au dus pe tineri pe un câmp de la marginea Capitalei, unde i-au închis în mașini în care au golit spray-uri lacrimogene, i-au bătut crunt, apoi unul a urinat pe ei. În acelaşi dosar, alţi doi poliţişti – Irina Gogoaşe şi Răzvan Ştefan Piticu – au primit pedepse cu suspendare.
• Ediz Yeniatakan: Elevul din București care pe data de 5 aprilie 2023 a atacat-o cu un cuțit și a rănit-o la gât pe profesoara Andreea Raluca Puchea a fost condamnat de Tribunalul București, pe data de 11 iulie 2024, la pedeapsa de 7 ani de internare într-un centru de detenție pentru minori. Judecătorul a reținut că tânărul a acționat în mod premeditat, a „chibzuit” timp de o lună comiterea faptei fără să țină cont de încercările colegilor de a-l descuraja, iar când a sărit cu lama cuțitului la gâtul profesoarei, doar reflexul acesteia de a se apăra a scăpat-o de la moarte. La ultimul termen în apel, pe data de 7 noiembrie 2024, Ediz Yeniatakan a cerut iertare pentru gestul criminal, iar avocații lui au arătat că fapta ar fi fost comisă urmare „a vocilor și a îndemnurilor interioare”. Curtea de Apel București va pronunța decizia definitivă în acest dosar pe 14 ianuarie 2025.

Infracțiuni sexuale: Dosarul violurilor de la Seminarul Teologic din Huși

Fostul episcop de Huși Corneliu Onilă a fost condamnat pe fond la 8 ani de închisoare, în timp ce fostul arhimandrit Sebastian Jitaru a primit o pedeapsă de 15 ani de închisoare în dosarul violurilor și al agresiunilor sexuale de la Seminarul Teologic din Huși. 

Procurorii notează în rechizitoriul din 2020 că inculpatul Cristi Sebastian Jitaru ar fi întreținut acte sexuale orale și anale cu trei elevi minori ai Seminarului Teologic din Huși, în perioada 2015-2017, cu o frecvență de „cel puțin o dată-de două ori pe săptămână, inclusiv în vacanțele școlare”. În ceea ce-l privește pe Corneliu Onilă, acesta ar fi întreținut acte sexuale orale cu un minor în perioada februarie – mai 2017.

Dosarul se află în apel la Înalta Curte, iar din cauza infracțiunilor deduse judecății, dezbaterile au loc în ședință secretă.

Infracțiuni din culpă: Mario Iorgulescu și Monica Macovei

Mario Iorgulescu: Un proces din 2024 aflat în atenția opiniei publice a fost cel al lui Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Gino Iorgulescu.

• Tânărul a fost condamnat definitiv, pe 18 decembrie 2024, la 8 ani și 8 luni pentru ucidere din culpă și conducerea unui autoturism sub influența alcoolului și a drogurilor.
• Inițial, Mario Iorgulescu fusese condamnat la Tribunalul București la 15 ani și 8 luni, pedeapsă scăzută în apel la 13 ani și 8 luni.
• În urma unui recurs în casație, Înalta Curte a desființat decizia Curții de Apel București, iar în urma rejudecării apelului, Mario Iorgulescu a reușit să își scadă pedeapsa aproape la jumătate.

Pe 9 septembrie 2019, Mario Iorgulescu s-a urcat beat și drogat la volanul unui Aston Martin și, pe fondul unei crize de gelozie, a intrat cu peste 140 km/h în mașina unui bărbat care conducea pe sensul opus, omorându-l pe loc. De atunci, Mario Iorgulescu se ascunde în Italia, pe motiv că urmează un tratament psihiatric.

Monica Macovei: Fosta ministră a justiției a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel Constanța, pe data de 10 decembrie 2024, la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru vătămare corporală din culpă.  

În plus, Monica Macovei a fost obligată să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Ea are de ales între Arhiepiscopia Bucureştilor sau Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Sector 2 Bucureşti. 

Pe data de 8 octombrie 2022, în timp ce conducea mașina pe drumul dintre Mangalia și Constanța, Monica Macovei a intrat pe contrasens, unde a lovit un motociclist.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro