Coiful dacic de aur de la Coțofenești a fost găsit întreg, acum 98 de ani și din el au băut apă găinile. Cum i-a fost distrusă calota, înainte să ajungă la muzeu

Piesa de muzeu, descoperită de copii care au crezut că au găsit o căciulă

Piesa de muzeu a fost găsită în jurul anului 1927 de către copii din satul Poiana, județul Prahova.

Aceștia pășteau vitele pe un deal care domină valea râului Slănic. Copiii au crezut inițial că au găsit o „căciulă” și au adus-o acasă, în curtea familiei Simion.

„Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, spunea Ernest Târnoveanu, în anul 2020, la o emisiune la TVR.

Coiful dacic, folosit pentru a bea apă găinile

În curtea familiei Simion, coiful dacic a avut diverse întrebuințări neobișnuite. A fost folosit ca adăpătoare pentru găini și chiar aruncat pe acoperișul unui coteț.

Familia nu și-a dat seama că obiectul era din aur, din cauza culorii sale neobișnuite datorată conținutului ridicat de argint.

Recomandări

Cât costă un kilogram de căpșuni românești în piață? „Lumea e supărată că prețurile sunt mari, dar ce să facem?”

„Apoi, coiful distrus, împreună cu câteva bucăţi, a fost prezentat de tatăl lui Traian Simion unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial, un negustor destul de cunoscut în anii ’20 la Ploieşti, Jean Marinescu”, a povestit directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).

Care a fost drumul coifului dacic din aur, descoperit drept o căciulă

Ulterior, coiful a ajuns în posesia lui Jean Marinescu, un negustor din Ploiești, care l-a cumpărat cu 30.000 de lei de la familia copilului.

Suma era considerabilă pentru acea vreme, având în vedere că o familie nu câștiga mai mult de 1.000-1.200 de lei pe an.

Marinescu a prezentat coiful la Ministerul Artelor, unde a fost recunoscut ca o descoperire extraordinară.
Directorul de cabinet, Ion Marin Sadoveanu, a fost uimit de această piesă unică.

„(…) era o minune, un coif cum nu văzuse nimenea până atunci, nu numai dintre profani, dar nici dintre specialişti. Lui Ion Marin Sadoveanu i s-au tăiat picioarele, nu i-a venit să-şi creadă ochilor”, mai spune directorul muzeului.

Recomandări

Ion Iliescu rămâne fără certificatul de revoluționar, „ajutat” în mod decisiv de Marian Moroșanu: „Cum a ieșit el împotriva regimului, dacă făcea parte din marea elită?”

Video: Momentul în care hoții au aruncat în aer o secțiune a zidului muzeului din Olanda și au furat coiful și cele trei brățăari dacice

Controverse politice cu coiful de la Coțofenești

Inițial lăudat pentru gestul său, de a dona coiful Muzeul Naţional de Antichităţi, Marinescu a devenit ulterior victima unor atacuri politice.

„Peste câteva săptămâni, guvernul liberal a căzut şi a venit un alt guvern naţional-ţărănesc. Domnul Marinescu probabil că era un simpatizant sau un membru al Partidului Liberal şi presa guvernamentală, de data aceasta ţărănistă, l-a declarat un ticălos, un nemernic, care vrea să se îmbogățească pe seama banului public şi, mă rog, l-au terfelit în fel şi chip”, adaugă arheologul Ernest Oberlander-Târnoveanu.

În ciuda tuturor acestor peripeții, coiful de la Coțofenești a supraviețuit și a ajuns în patrimoniul statului român, reprezentând una dintre cele mai valoroase piese ale tezaurului național.

Coiful dacic din aur de la Coțofenești, furat de la un muzeu din Olanda

O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde se află și tezaurul dacic românesc, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24-25 ianuarie, și au fost furate patru piese din expoziție: trei brățări dacice și coiful dacic de la Coțofenești. Totul s-a petrecut în trei minute.

Recomandări

Viața, sfârșitul, funeraliile și însemnătatea păcătosului Papa Francisc

Poliția locală a difuzat primele imagini video de la jaful din Muzeul Drents. Secvențele de pe o cameră de supraveghere arată că cel puțin trei persoane deschid o ușă, apoi are loc explozia. Muzeul nu era păzit de nimeni.

Expoziția din Olanda a fost deschisă publicului în iulie 2024 și urma să se termine mâine, 26 ianuarie. Ea cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti. Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi reprezintă cea mai importantă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România. 

Olandezii au susținut că s-au făcut toate demersurile, dar nu există niciun indiciu cu privire la hoți, care încă nu au fost prinși. Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro