Cuprins:
Critica Papei
În enciclică, Francisc a subliniat că planeta noastră „pare să devină din ce în ce mai mult un imens depozit de mizerie” și a făcut apel la „schimbări profunde în stilul de viață și în modelele de producție”. El a solicitat limitarea utilizării resurselor neregenerabile, moderarea consumului și maximizarea eficienței.
Papa a criticat întreprinderile care „sunt disperate după profit economic” și politicienii care „sunt disperați să-și păstreze sau să-și sporească puterea, și nu să protejeze mediul și să aibă grijă de cei slabi”. De asemenea, a afirmat că „salvarea cu orice preț a băncilor nu va duce decât la noi crize”.
Francisc a subliniat impactul inegal al problemelor de mediu, spunând că „efectele cele mai grave ale tuturor agresiunilor asupra mediului sunt suferite de cei mai săraci oameni” și a menționat „o adevărată datorie ecologică între Nord și Sud”.
Summitul COP 21
Înaintea summitului COP 21 privind schimbările climatice de la Paris, Papa a pus o întrebare importantă: „Ce fel de lume vrem să transmitem tuturor celor care vor veni după noi, copiilor care cresc?” El a cerut ca eforturile de la Paris să servească la atenuarea impactului schimbărilor climatice și combaterea sărăciei.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8434853bc6521612993959c14f712fc4.webp)
Papa a avertizat că este timpul să „salvăm marea familie” și a pledat pentru trecerea la 100% energie curată până în 2050. El a subliniat necesitatea solidarității cu țările cele mai vulnerabile.
Întâlniri cu liderii mondiali
În întâlnirile sale cu liderii mondiali, inclusiv Fidel Castro și Donald Trump, ecologia a fost un subiect central. În timpul vizitei la Casa Albă în 2015, Francisc a declarat: „Mi se pare clar că schimbările climatice sunt o problemă care nu poate fi lăsată în seama generației următoare.”
În cadrul unei întâlniri cu primarii din întreaga lume, Papa a insistat: „Trebuie să fim conștienți de schimbările climatice, o problemă de distrugere pe care noi înșine o provocăm. O cultură a grijii pentru mediu este importantă.”
Amazonia în focus
În 2018, în timpul călătoriei sale în Peru, Papa a vorbit despre popoarele amazoniene, afirmând că acestea „nu au fost probabil niciodată atât de amenințate în teritoriile lor cum sunt acum”. El a criticat „presiunea puternică a intereselor economice care își concentrează lăcomia pe petrol, gaze, lemn, aur și monoculturi agroindustriale”.
În 2019, a fost organizat un Sinod special privind regiunea Amazoniei, la care au participat 185 de episcopi. Francisc a pus din nou în discuție „colonialismul” și a subliniat importanța protejării diversității.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e76e258623c47401784bdd1e25e96c61.webp)
Reacții și controverse
Pozițiile ecologiste ale Papei Francisc au fost puse la îndoială de sectoarele ultraconservatoare ale Bisericii. Unii, precum Cardinalul Raymond Burke, au sugerat chiar că aceste poziții reflectă „un păgânism” plin de erori teologice.
În noiembrie 2019, Papa a făcut un pas suplimentar, propunând includerea păcatului ecologic în catehism. El a definit „ecocidul” ca fiind „contaminarea masivă a aerului, a pământului și a resurselor de apă, distrugerea pe scară largă a florei și faunei și orice acțiune capabilă să producă un dezastru ecologic sau să distrugă un ecosistem”.
Papa Francisc a murit astăzi, 21 aprilie 2025, în a doua zi de Paște. Suveranul Pontif s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani, în urma complicațiilor provocate de o infecție. Liderul Bisericii Catolice fusese internat pe 14 februarie la Spitalul Gemelli din Roma, unde medicii au diagnosticat o dublă pneumonie. Deși ulterior a fost externat și chiar a oficiat slujba pascală la Vatican, starea sa de sănătate s-a agravat din nou în ultimele zile.
Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9c23ad4c52f8793e305c577f100bb7c3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2394750972d65fcdb08151eed7d5964e.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7d1648705fdd5b8d71e95f4e70e4f26c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_cd4fb65845db52b5c25632d832701b44.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_94b27e8b9c28c89c9547601e558e9df5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e5ca77c654ab2eacf3552dfc3903dd51.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_26144982ade88c8b10be5fe5c6cf17d4.jpg)