Ghosting: iată de ce unii oameni aleg să iasă brusc din relații fără explicații

Această lejeritate cu care navigăm prin lumea virtuală vine la pachet și cu un mare neajuns – ceea ce Barry Schwartz numește „paradoxul alegerii”.
În cartea sa cu același nume, autorul spune că „am realizat ca societate ceea ce strămoșii noștri puteau cel mult să viseze, însă acest lucru a venit cu un preț enorm de plătit. Primim ceea ce spunem că ne dorim doar ca să descoperim că nu ne satisface la nivelul la care ne-am fi așteptat. Suntem înconjurați de instrumente moderne care scutesc timp și totuși pare că nu avem niciodată suficient timp. Suntem liberi să fim autorii propriilor noastre vieți, însă nu știm cu exactitate ce fel de vieți vrem să ne scriem.”
În acest context, „a învăța să alegi este greu, iar a învăța să alegi inteligent e și mai greu. Mai mult – a învăța să alegi inteligent într-o lume a posibilităților infinite este extrem de dificil, probabil prea dificil pentru mulți dintre noi.” Să luăm, spre exemplu, cazul site-urilor și aplicațiilor de dating. Întotdeauna sperăm să găsim ceva mai bun la următorul „swipe”. Ne conectăm cu o mulțime de persoane, apoi facem „triajul” și ajungem la cele cu care vrem să ne întâlnim, doar că nu știm neapărat de ce urmează să ne întâlnim.

Recomandări

Ludovic Orban anunță susținerea Elenei Lasconi la alegerile prezidențiale. Orban a părăsit dezbaterea de la Digi24

Aplicațiile de dating – un vortex?

Unii dintre utilizatori precizează clar că sunt pe aceste platforme doar pentru aventuri de o noapte, alții – că sunt acolo să își găsească parteneri pe termen lung. Undeva la mijloc se află cei indeciși, cei care experimentează sau care își doresc „prieteni cu beneficii”, cei care caută companie pentru o seară în oraș sau cei care se lasă purtați de val și intră în conversație fără nicio așteptare, fără să excludă posibilitatea unei relații de durată în cazul în care există compatibilitate de la prima întâlnire.
Problema este că ne așteptăm ca această chimie să fie instantanee, să observăm compatibilitatea de la prima întâlnire și, în cazul în care nu e prezentă 100%, uneori o mai și „fabricăm” în speranța că vom găsi pe parcurs ceea ce ne dorim de la cel sau cea din fața noastră. Toată această nerăbdare și idealizare a partenerului atrage după sine și o serie de complicații: la un moment dat ne dăm seama că cei pe care i-am ales nu sunt ceea ce ne doream, însă nu mai avem timpul și energia necesare pentru a ne pierde în „drame” (adică în comunicarea sinceră și sănătoasă a așteptărilor noastre și a motivelor pentru care nu vrem să continuăm relația pe care am inițiat-o). Atunci intervine fenomenul de „ghosting”.

Recomandări

Bonusuri uriașe plătite de o companie de stat din România: Nuclearelectrica dă 800 de milioane de euro privaților ce vor construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Ce înseamnă ghosting?

Fenomenul de ghosting se referă la tăierea abruptă a legăturilor cu o persoană, fără a o avertiza în prealabil și fără a oferi vreo explicație. Devenit popular în ultimii ani, odată cu creșterea în amploare a datingului online (pe platforme cum ar fi Tinder, Bumble, OkCupid etc.), conceptul există încă din anii ‘90 și îl regăsim de ceva vreme în Urban Dictionary, iar din 2017 a primit și un loc în dicționarul Merriam Webster.
Autorii unui studiu care analizează legăturile dintre mentalitate și probabilitatea de a iniția actul de ghosting leagă ușurința de a recurge la această modalitate, de a încheia o relație din mediul intens tehnologizat în care se comunică în ziua de azi. Având în vedere că din ce în ce mai multe conversații se poartă pe Messenger, WhatsApp sau prin mesaje pe telefon, este mai la îndemână ca oricând să ieși dintr-o relație fără a oferi explicații, alegând pur și simplu să nu mai răspunzi mesajelor sau telefoanelor partenerului sau să îl blochezi pe rețelele de socializare.
Autorii sunt de părere că persoanele care au o mentalitate fixă au credința implicită că anumite relații sunt făcute să reziste, altele, nu. Ei sunt cei care cred că există „suflete- pereche” și care nu ezită să apeleze la ghosting în cazul în care relația pe care o au cu partenerul lor îi nemulțumește dintr-un punct de vedere sau altul. Pe de altă parte, persoanele care au o mentalitate bazată pe creștere (growth mindset) consideră că relațiile se cultivă în timp și că pot fi îmbunătățite cu ajutorul comunicării și al depășirii în tandem a greutăților întâmpinate pe parcurs.
Studiul realizat confirmă aceste ipoteze și indică faptul că celor cu o mentalitate fixă li se pare în regulă să apeleze la ghosting atât în etapele de început a relației (când vorbesc pe diferite aplicații online), dar și după una-două întâlniri sau după ce s-a produs intimitatea fizică.

Recomandări

Emanuela Ignățoiu-Sora, feministă: „Asistăm de multă vreme la adevărate mișcări de restrângere a drepturilor femeilor și realegerea lui Trump nu va duce la o calmare a acestora”

De ce se ajunge la ghosting

Un alt studiu a scos la iveală care sunt cele cinci mari motive pentru care se ajunge la ghosting: caracterul avantajos al acestei strategii, atractivitatea, interacțiunea cu valențe negative, stadiul în care se află relația și siguranța. Caracterul avantajos al ghostingului se referă la oportunitatea de a încheia o relație fără a te întâlni față în față cu partenerul și fără a trebui să te confrunți cu propriile emoții sau cu cele ale partenerului.
Atractivitatea se referă la posibilitățile aproape nelimitate de a alege dintr-o plajă largă de potențiali parteneri care să răspundă unor criterii specifice de selecție precum atracția fizică, emoțională sau intelectuală. Având la îndemână aplicațiile de dating, avem, de asemenea, acces la felul în care arată o persoană, la ocupația, interesele și hobby-urile sale, ceea ce ne permite să întârziem întâlnirea față în față – lucru care, la rândul său, ne permite și să încheiem conversația în orice moment, fără consecințe emoționale (cel puțin pentru noi).
Interacțiunea negativă e de la sine înțeleasă: dacă în urma contactului direct sau indirect cu un potențial partener se resimte furie, frustrare sau toxicitate, celălalt partener va recurge cel mai probabil la ghosting ca o alternativă mai sănătoasă pentru sine și pentru bunăstarea sa emoțională. Același lucru este valabil și pentru siguranță: dacă unul dintre parteneri nu se simte în siguranță alături de partener sau dacă intervine sentimentul unui pericol iminent, acesta va recurge la ghosting pentru a se proteja și a se pune la adăpost de consecințele comportamentului partenerului.
În fine, stadiul în care se află relația se referă la momentul în care o prietenie sau o relație platonică se transformă în ceva mai mult. Pentru anumite persoane, conversația în jurul definirii noului stadiu al relației poate fi resimțită ca fiind jenantă sau poate chiar nu sunt pregătite să poarte această discuție, astfel încât aleg să dispară brusc din relație.
Poate părea paradoxal, însă și frica de abandon poate duce la ghosting. Celor care au suferit traume de atașament le este dificil să construiască relații din cauza faptului că nevoile lor emoționale nu au fost satisfăcute atunci când aveau nevoie, astfel încât își vor dori să se pună la adăpost de astfel de situații. Când relația devine serioasă, pot simți nevoia de a se retrage nu din cauză că nu și-ar dori o relație, ci din frica de abandon.
Ghostingul este și rezultatul unui stil de atașament care poate fi evitant, dezorganizat sau ambivalent. De asemenea, către ghosting se vor îndrepta și cei care au teamă de conflict, teama de a trăi emoții mai dificile, teama de a susține, poate, emoțiile copleșitoare ale unei alte persoane, dezamăgirea și pierderea acesteia.

Cum îți dai seama că ghostingul planează deasupra relației tale

Nu în toate cazurile, ruptura e bruscă. În multe instanțe, această ruptură se produce treptat: la început poți observa că investești în conversație mai mult decât partenerul, care va răspunde din ce în ce mai rar și mai laconic. Alteori, „victima” procesului de ghosting este conștientă de faptul că va trece prin această situație, fie din cauză că relația sau atracția se degradează treptat sau din cauza faptului că relația evoluează prea repede pentru partener.
Probabil cel mai dificil pentru „victima” ghostingului este să privească neputincioasă cum relația s-a încheiat văzând schimbarea statusului relației partenerului pe Facebook sau poze în care acesta se afișează cu o altă persoană. Acest lucru duce la întrebări precum: „Ce am făcut greșit?”, „Ce are el/ea și nu am eu?”, „Ce aș fi putut face pentru a evita această situație?”.

Cum resimte partenerul lăsat pe dinafară procesul de ghosting
Cei care au suferit de pe urma procesului de ghosting se pot simți respinși, vinovați, mâhniți și rușinați. Tăcerea bruscă din partea partenerului lasă multe întrebări fără răspuns și multe uși deschise – nu și ferestre pentru comunicare însă. Tendința este aceea de a analiza în mod excesiv tot ceea ce s-a întâmplat în perioada premergătoare ultimelor mesaje pentru a vedea dacă nu cumva au existat semne care ar fi putut anunța ruptura. Întregul proces de depășire a ghostingului are aproximativ aceleași nuanțe precum cel al doliului – de la tristețe profundă, la furie și până la stări depresive. În plus, nici stima de sine nu iese neșifonată din acest proces profund ambiguu.

Ce poți face ca să treci peste un episod de ghosting

Cel mai important este să-ți amintești că ghostingul spune mai multe despre persoana care a rupt legătura decât despre tine. Într-adevăr, este o întâmplare incomodă, însă îi poți face față trimițând un ultim mesaj în care să-i spui că nu înțelegi ce anume se întâmplă și motivele pentru care s-a ajuns la o astfel de situație, dar nu dorești să rămâi în această stare de fapt. Este un fel de mesaj de „la revedere” prin care îți poți oferi singur sfârșitul poveștii pe care îl meritai, dar care nu ți-a fost oferit.
Recuperarea după un astfel de episod este pe atât de dureroasă și de anevoioasă, pe cât a fost de intensă implicarea ta emoțională în relație: cu cât ai investit mai mult, cu atât te vei simți mai rănită și vei avea mai mult timp pentru a procesa ceea ce s-a întâmplat. Tot ce poți face este să admiți că a fost o situație asupra căreia nu ai avut niciun fel de control și că, la sfârșitul zilei, doar tu poți alege dacă îți va răni stima de sine sau nu.
Astfel de despărțiri, oricât de rău s-ar simți, pot fi niște „miracole sub acoperire”: dacă partenerul sau o prietenă de-a ta a ales ghostingul ca strategie de a ieși din relație, întreabă-te dacă este genul de persoană cu care ai fi vrut să continui pe drumul acela, dacă ți-ar fi putut oferi sprijinul de care ai nevoie și dacă comunicarea dintre voi (care este temelia oricărei relații sănătoase) ar fi putut fi una deschisă, onestă și sănătoasă.
Este important să nu te izolezi după un sfârșit atât de abrupt și să nu rămâi prea mult singur cu gândurile tale. Ține-ți prietenii și familia aproape, roagă-i să te distragă de la gândurile triste, ia din relația cu ei ceea ce nu ți-a putut oferi relația cu partenerul/prietena care a ales calea abruptă a despărțirii. Dacă totuși simți că nu te poți rupe de acea relație, te simți mai trist decât de obicei și te trezești ruminând mai mult decât ar fi cazul, poate nu ar fi rău să ceri ajutorul unui specialist – ședințele de psihoterapie te pot ajuta să te recalibrezi și să te pui din nou pe primul loc.

Material realizat de Cătălin Durlă – Psiholog clinician și psihoterapeut Clinica Aproape

ARTICOL PRELUAT DE PE AVANTAJE.RO.

Urmărește-ne pe Google News