Există vreo lege care să reglementeze drepturile unui pacient?
Sigur că există. Dacă încă n-ai aflat, este vorba despre Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului.
Pentru început, ce înțelegem prin noțiunea de ”pacient”?
Așa cum îl definește și legea, pacientul este persoana sănătoasă sau bolnavă care utilizează serviciile de sănătate.
De reținut: Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nicio discriminare.
Astfel, discriminarea este interzisă în ceea ce privește cele șase criterii, și anume: sex, vârstă, handicap, religie, rasă și orientare sexuală. Spre exemplu, o femeie în vârstă nu trebuie să fie discriminată în legătură cu accesul la asistență medicală din cauza vârstei sale. Refuzarea accesului la instituții medicale sau la servicii medicale, relele tratamente, hărțuirea pacienților sau a familiilor lor pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu, săvârșite de personalul medical sau de personalul auxiliar va fi sancționat ca discriminare dacă nu este calificat drept faptă penală, în funcție de gravitatea faptei.
Exemplu de conformare: O unitate medicală a adoptat clauze de nediscriminare în regulamentul intern al acesteia, atât în ceea ce privește proprii angajați cât și în ceea ce-i privește pe pacienții lor. Acest regulament intern prevede atât interdicția ca personalul medical să nu discrimineze, cât și sancțiuni concrete pentru personalul medical care afișează un comportament discriminator și un mecanism de plângeri pentru pacienții care se consideră victime ale discriminării.
Dreptul pacientului la informația medicală
Acesta cuprinde următoarele drepturi:
- dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum și la modul de a le utiliza
- dreptul de a fi informat asupra identității și statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate
- dreptul pacientului internat de a fi informat asupra regulilor și obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării
- dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervențiilor medicale propuse, a riscurilor potențiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului și nerespectării recomandărilor medicale, precum și cu privire la date despre diagnostic și prognostic.
- dreptul de a decide dacă mai dorește să fie informat în cazul în care informațiile prezentate de către medic i-ar cauza suferință
- dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat și de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său
- dreptul de a cere și de a obține o altă opinie medicală
Important !
Informațiile se aduc la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaște limba română, informațiile i se aduc la cunoștință în limba maternă ori în limba pe care o cunoaște sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare. Citește continuarea pe avocatoo.ro
ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL AVOCATOO.RO