Care a fost situația de fapt?

Pe 4 martie 2021, o Curte de Apel din SUA a confirmat decizia Curții Districtuale a Statelor Unite pentru Districtul de Vest din Pennsylvania, prin care aceasta din urmă a hotărât în cauza Ellis împotriva Bank of New York Mellon Corp. faptul că un angajat poate fi concediat pe baza postărilor pe care acesta le face pe social media.

În cauză, reclamanta, angajată a unei bănci, și-a dat în judecată angajatorul, deoarece a fost concediată pentru încălcarea Codului de conduită și a politicii pentru social media prin realizarea unei postări pe care a făcut-o în weekend pe contul său personal de Facebook. Postarea acesteia susținea violența față de manifestanții care protestau față de moartea unui bărbat de culoare, ucis de ofițerii de poliție din Pittsburgh. Dat fiind faptul că reclamanta avea contul de Facebook public, postarea acesteia a putut fi văzută de oricine deține un cont de Facebook, indiferent dacă erau sau nu prietenii reclamantei pe această rețea de socializare. Ca urmare a acestei postări pe social media, banca a primit numeroase plângeri referitoare la susținerile reclamantei, multe dintre ele punând la îndoială valorile băncii și invocând faptul că banca împărtășea valorile angajaților săi, încurajând astfel violența.

Recomandări

Facturile la curent electric și gaz metan pe care le vor plăti românii din 1 aprilie 2025. Trei scenarii analizate: de la plafonare la dublarea prețurilor

În urma unui interviu cu reclamanta, care era angajată conform voinței angajatorului („at-will employee” – fapt ce presupune că angajatorul o putea concedia oricând, pentru orice motiv și fără notificare prealabilă, atât timp cât motivul nu este ilegal), banca i-a comunicat că este concediată începând chiar din acel moment. În susținerile sale, banca a afirmat faptul că: „Reclamanta a încălcat Codul de conduită și politica pentru social media, postarea acesteia fiind ofensatoare, a demonstrat o judecată slabă, o lipsă de respect față de ceilalți și a prejudiciat reputația băncii și a încurajat un comportament violent”.

Din această cauză, reclamanta a intentat o acțiune împotriva băncii pentru discriminare rasială, susținând că a fost concediată din cauza rasei sale, aceasta nefiind cetățean de culoare.

Ce a decis instanța?

Instanța a respins argumentul reclamantei, dând o hotărâre în favoarea băncii, concluzionând prin aceea că banca în mod legal și-a concediat angajata. De asemenea, instanța a afirmat că reclamanta nu a putut face dovada unui caz de discriminare, astfel motivele de concediere fiind considerate legitime și nediscriminatorii.

Ce influență are decizia instanței asupra unor hotărâri ulterioare în cauze similare?

Recomandări

Noua metodă a Meta de verificare, împrumutată de Mark Zuckerberg de la Twitter, nu va funcționa. Consecințele renunțării la fact-checking-ul profesionist

Deși acest caz nu a fost considerat un precedent, totuși are o influență foarte mare asupra modului în care angajații pot folosi rețelele sociale. Practic, acest caz a demonstrat că angajatorii pot lua măsuri disciplinare împotriva angajaților, dacă postările acestora de pe rețelele sociale încalcă politicile companiei, inclusiv în cazul în care postările sunt făcute de pe conturile personale ale angajaților în timpul lor liber. Așadar, nu este exclus ca pe viitor și alte instanțe să ia astfel de hotărâri în cauze asemănătoare.

De altfel, și în România au existat situații în care angajații au fost concediați pentru postările de pe Facebook. De exemplu, prin hotărârea nr. 434/2020 din data de 17.06.2020, Curtea de Apel București a decis că Tribunalul în mod corect a anulat deciziile de concediere a unor angajați care fuseseră concediați pentru că își promovaseră sindicatul pe Facebook. De asemenea, în motivare, instanța a arătat că a existat o încălcare a dreptului la libertate sindicală al salariaților.

Mai mult decât atât, o altă hotărâre a Tribunalului București arată faptul că instanțele au, în general, tendința de a anula deciziile de concediere a angajaților bazate pe postările acestora de pe rețeaua de socializare Facebook. Astfel, prin hotărârea nr. 7293/2019 din data de 17.12.2019, instanța a decis reintegrarea angajatului în postul și funcția pe care le deținea anterior concedierii. În speță, angajatul fusese concediat pentru mesajele postate pe pagina personală de Facebook, prin care acesta apăra interesele colegilor săi, membri ai sindicatului pe care îl reprezenta.

Recomandări

Înapoi în anii 90. Femeile-politician sunt pe cale de dispariție în funcțiile de top ale coaliției

De observat ar fi faptul că în majoritatea situațiilor în care angajații au fost concediați pentru postările de pe Facebook, motivul invocat în deciziile de concediere se referă fie la încălcarea obligației de confidențialitate, fie la denigrarea ori afectarea imaginii companiei, nefiind relevant faptul că mesajele de pe rețeaua de socializare au fost postate în timpul liber al angajatului.

Așadar, ar fi bine să te gândești de două ori înainte de a posta anumite mesaje pe Facebook, indiferent că au sau nu legătură cu locul de muncă unde îți desfășori activitatea, mai ales că acestea pot fi interpretate greșit de către angajator și pot fi invocate ca probă în instanță.

În plus, CEDO a decis pe 15 iunie 2021 că aprecierile (like-urile) unui salariat asupra unei postări distribuite de o altă persoană pe o rețea de socializare precum Facebook nu pot face obiectul unei cercetări disciplinare pe motiv că aceste acțiuni ar duce la perturbarea liniștii și ordinii la locul de muncă, încălcând art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În speță, o angajată a Ministerului Educației din Turcia a fost concediată din cauza unei serii de like-uri pe care aceasta le-a dat unor articole postate pe Facebook, articole ce cuprindeau critice legate de presupuse practici ale autorităților din Turcia, precum și apeluri sau încurajări la protest față de respectivele practici denunțări ale unor presupuse abuzuri asupra elevilor în interiorul instituțiilor publice sau o reacție critică la o afirmație, percepută ca sexistă, făcută de o personalitate religioasă cunoscută.

În urma unei analize atente, CEDO a decis că like-urile date de angajată reprezintă, de fapt, o formă de a-și arăta interesul față de un anumit subiect, precum și aprobarea celor relatate în diversele postări, ceea ce constituie o practică generală în exercitarea libertății de exprimare în mediul online.

Ca urmare a constatării existenței unei încălcări a art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, CEDO a decis că autoritățile turce trebuie să îi plătească reclamantei daune morale în cuantum de 2.000 de euro.

Scurte recomandări pentru situații similare:

Citește continuarea pe avocatoo.ro

ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL AVOCATOO.RO

Urmărește-ne pe Google News